Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

¿Xiñee rióxhonu ne rátinu?

¿Xiñee rióxhonu ne rátinu?

QUÉ ñacalaʼdxiʼ Dios ñati binni. Dxi bizaʼbe Adán ne Eva bidiibe laacaʼ ti guendabiaaniʼ ne ti cuerpu sin donda. Ñanda nibánicabe dede yanna pa qué ñócabe cuananaxhi stiʼ ti yaga ni guyuu ndaaniʼ jardín de Edén que.

Sicaríʼ gudxi Dios Adán: «Dxi goloʼ ni, dxandíʼ peʼ zátiluʼ» (Génesis 2:17). Pa bizáʼ Dios Adán para guioʼxhoʼ ne gatiʼ, qué ninábabe laa ñuni ni biʼniʼ mandarbe laa cadi guni. Nanna Adán pa qué gó cuananaxhi que, qué zati.

QUÉ ÑACALAʼDXIʼ DIOS ÑATI BINNI

Ndaaniʼ jardín que nuu stale yaga cuananaxhi, ngue runi cadi caquiiñeʼ gó Adán ne Eva cuananaxhi que para guibánicaʼ (Génesis 2:9). Pa nuzuubacabe stiidxaʼ Dios, ni bidii laacabe guendanabani, ne qué ñócabe cuananaxhi stiʼ yaga que, nusihuínnicabe napa Dios derechu gabi laacabe xi gúnicabe.

¿XIÑEE GUTI ADÁN NE EVA?

Para guiénenu xiñee guti Adán ne Eva la? guidúʼyanu xiixa ni bizaaca dxiqué ne ximodo rugaanda ni laanu. Biquiiñeʼ ti ángel malu láʼ Binidxabaʼ ti beenda para gusiguii. Biblia ná: «De raqué, guca beendaʼ que maniʼ ni jma nexhená lade guiráʼ maniʼ guiʼxhiʼ bizáʼ Jiobá Dios. Ngue runi, gúdxime gunaa que: “Ñee dxandíʼ gudxi Dios laatu cadi naquiiñeʼ goto cuananaxhi stiʼ guiráʼ yaga nuu ndaaniʼ jardín riʼ la?”» (Génesis 3:1).

Para bicabi Eva: «Zanda guidoʼdo cuananaxhi stiʼ ca yaga nuu ndaaniʼ jardín riʼ. Peru cuananaxhi stiʼ yaga zuhuaa galahuiʼ jardín ca la? maʼ guníʼ Dios: “Cadi naquiiñeʼ goto cuananaxhi stini, coʼ, cadi cánatu ni ti cadi gátitu”». Para ná beendaʼ que rabi gunaa que: «Coʼ, cadi dxandíʼ diʼ zátitu. Purtiʼ nanna Dios dxi goto cuananaxhi stini zaxeleʼ lutu ne zácatu casi Dios, zánnatu xii nga ni jneza ne ni cadi jneza». Ni gucalaʼdxiʼ Binidxabaʼ niníʼ né ca diidxaʼ riʼ nga rusiguii Jiobá ne cayáxhabe Adán ne Eva xiixa galán (Génesis 3:2-5).

Biaba Eva lu trampa que. Biiyadxibe cuananaxhi que ne guyuuláʼdxibe ni, tantu guyuuláʼdxibe ni bisigaanabe, bichuugube ni ne gudobe ni. Biblia ná: «Despué, laaca bidiibe ni xheelabe ora guyuucabe juntu, ne laa gudó ni» (Génesis 3:6).

Dios gudxi Adán: «Dxi goloʼ ni, dxandíʼ peʼ zátiluʼ» (GÉNESIS 2:17).

¡Nanna pabiáʼ triste biʼniʼ sentir Dios ora biʼyaʼ qué nuzuubaʼ ca xiiñiʼ diidxaʼ! ¿Xi bíʼnibe yaʼ? Gúdxibe Adán: «Ne zuzunísaluʼ para gápaluʼ ni goloʼ dede dxi guibiguétaluʼ layú, purtiʼ de laani nga guyaʼluʼ. Purtiʼ yu dé lii ne yu dé ca zabiguétaluʼ» (Génesis 3:17-19). Ne zaqué guca ni, purtiʼ «biaʼsi gaʼ gayuaa treinta iza nga bibani Adán, ne guti» (Génesis 5:5). Ora gutiʼ Adán, qué ñé diʼ guibáʼ nin sti lugar. Cumu de yu dé bizáʼ Jiobá Adán la? nga runi ora gutiʼ la? bibiguetaʼ guca yu dé. ¡Aque triste! ¿Njaʼ?

¿XIÑEE NÁCANU BINNI RUCHEE?

Cumu qué nuzuubaʼ Adán ne Eva stiidxaʼ Dios la? beeda gácacaʼ binni ruchee ne maʼ qué ñanda nibánicaʼ sin qué ñuu dxi ñáticaʼ. Dede dxi que, beeda gácacabe binni ruchee. Peru cadi laasicabe nga gucanácabe pur ni bíʼnicabe, laaca bigaanda ni ca ni zá de laacabe. Romanos 5:12, ná: «Pur tobi hombre biuu enda ruchee ndaani guidxilayú, ne guti be purti bichee be, ne zacá ucuá enda guti que irá xixé binni, purti laca bichee caʼ».

Biblia ruchaaga guendaguti casi «ti lari ni renda luguiáʼ guiráʼ guidxi ne casi ti lari ni bidiibaʼ luguiáʼ guiráʼ guidxi roʼ» (Isaías 25:7). Lari ni renda luguiáʼ guiráʼ binni riʼ zeeda gácani casi ti venenu ni canazá lu bi ne guirutiʼ zanda guilá de laani. Zacá ni, «rati irá binni purti za de Adán» (1 Corintios 15:22). Nga runi, cásica gunabadiidxaʼ Pablo laanu laaca rinabadiidxanu: «Tuu nga cuee naa de enda guti ni naaze naa ri pue» (Romanos 7:24).