Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Ximodo chuʼluʼ nayecheʼ ora maʼ zigólaluʼ

Ximodo chuʼluʼ nayecheʼ ora maʼ zigólaluʼ

XI RUNI sentirluʼ ora guiníʼ íqueluʼ ziuu dxi zagólaluʼ. Stale binni nabé riuu xizaa, qué ridxela xi guni o dede ridxibi. Ne zacá ni, purtiʼ ora maʼ zigola binni maʼ rihuinni caadxi cosa ni huaxiéʼ riuulaʼdxiʼ: ritoope ique, ricuuxhuʼ ladi, ridxaga, runiti guendabiaaniʼ ne rapa stale achaque.

Peru cadi tobi si nga modo rigola binni. Nuu binni neca maʼ nagola, peru nazaacaruʼ ne qué runiti guendabiaaniʼ. Ne nuu tu laa maʼ caquiiñeʼ gabi xiixa medicina ti cadi gaca xiroo guendahuará stiʼ o para cadi guninapeʼ ni laa. Ndaaniʼ caadxi guidxi jma maʼ stale binni randa ribani xadxí ne riuucaʼ nazaaca.

Cadi dxandíʼ neca huaranu, guiranu riuuláʼdxinu chuʼnu nayecheʼ ora maʼ zigólanu la? Xi zanda gúninu para chuʼnu nayecheʼ yaʼ. Stale biaje la? naquiiñeʼ guchaa binni modo riníʼ ique ne guiaa guibaniné guendanagola stiʼ. Pa maʼ ziniisiluʼ la? raríʼ zeeda caadxi conseju rudii Biblia ni zanda gacané lii.

NUU COSA MAʼ QUÉ ZANDA GUʼNUʼ. «Ti binni nuu xpiaaniʼ la? nanna nuu cosa ni qué zanda guni.» (Proverbios 11:2.) Naquiiñeʼ gánnanu ti cosa nabé risaca: ora jma maʼ ziniisinu la? ziuu stale cosa ni maʼ qué zanda gúninu ne naquiiñeʼ guiénenu ni, lugar de guiníʼ íquenu náparunu stipa para laacani. Charles, ti binnigola de Brasil ni napa 93 iza nanna dxandíʼ ca diidxaʼ bizéʼtenu ca ora guníʼ: «Ti binni ni ribani stale iza la? napa xidé guioʼxhoʼ. Nga nga laani».

Peru, cadi galán diʼ guiabayú binni purtiʼ si nuu cosa ni maʼ qué zanda guni ne guníʼ ique: «Maʼ bioxhuaʼ ne maʼ qué iquiiñeʼ para guneʼ dxiiñaʼ». Pa guiníʼ íqueluʼ zacá ziuuluʼ jma triste. Proverbios 24:10 na: «Pa qué gapuʼ gana ora nuuluʼ ra nagana la? gastiʼ qué zanda guʼnuʼ». Ti binni nuu xpiaaniʼ ne nanna nuu cosa ni maʼ qué zanda guni la? runi biaʼ laa.

Corrado, ti hombre de 77 iza ni nabeza Italia guníʼ ca diidxaʼ riʼ: «Ora maʼ zigola binni la? zeeda gácani casi ora nusá carru lu ti carretera ni cá cueʼ ti dani, naquiiñeʼ guchaa velocidá stini, pacaa zazuiʼni». Nga runi, ora maʼ zigola binni laaca naquiiñeʼ ganna zuchaa xquendanabani. Ta corrado ne xheelaʼ maʼ biziidicaʼ gúnicaʼ dxiiñaʼ ra lídxicaʼ né biaʼ stipa si nápacaʼ ne maʼ gudíxhecaʼ pora gúnicaʼ ni ti cadi tan guidxágacaʼ ora guiluxe dxi. Marian, ti gunaa de Brasil ni napa 81 iza laaca maʼ bichaa caadxi cosa lu xquendanabani. Laabe guniʼbe: «Maʼ biziideʼ guneʼ ca cosa ca biaʼ naa. Ora caquiiñeʼ guiziiladxeʼ la? runeʼ ni, rataʼ ti ratu o ribeeʼ tiempu para guundaʼ xiixa o para gucaadiaʼgaʼ xiixa saa. Yanna maʼ bieneʼ nuu caadxi cosa ni maʼ qué zanda guneʼ».

Guca binni nuu xpiaaniʼ

GUCA BINNI NUU XPIAANIʼ. «Ca hermana la? cadi gacu ca lari ni cadi jneza gacu xpinni Cristu.» (1 Timoteo 2:9.) Textu riʼ cayabi laanu laaca riquiiñeʼ guendabiaaniʼ para ganna binni ximodo nga jma jneza guzuchaahuiʼ. Na Bárbara, ti gunaa ni nabeza Canadá ne napa 74 iza guníʼ: «Riuuladxeʼ guzuchaahueʼ jneza. Qué riuuladxeʼ gacuaʼ intiica si lari, purtiʼ nuu tu riníʼ ique: “Xi páraruʼ ndiʼ guzuchaahueʼ. Naa maʼ nagolaʼ”». Ne Fern, ti binnigola de 91 iza de Brasil guníʼ: «Gatigá rizieeʼ lari cubi para gacuaʼ, purtiʼ racaneni naa guneʼ sentir galán». Xi zanda guininu de ca hombre yaʼ. Ta Antonio, ti hombre de Brasil ni napa 73 iza guníʼ: «Runeʼ stipa pur guzuchaahueʼ galán ne racuaʼ lari nayá. Laaca razeʼ guiráʼ dxi ne rugayaʼ guicha ruaaʼ».

Dxandíʼ risaca nga guihuinni binni galán, peru cadi puru laani naquiiñeʼ guiníʼ ique. Laaca rusihuinni binni nuu xpiaaniʼ ora runi zacá. Bok-im, ti gunaa de 69 iza de Corea del Sur, rusihuinni naca ti binni nuu xpiaaniʼ pur modo racu lari. Laabe guniʼbe: «Nannaʼ dxicheʼ maʼ qué zanda gacuaʼ lari cásica dxi gucaʼ nahuiiniʼ».

Biiyaʼ xiruʼ zanda guʼnuʼ

BIIYAʼ XIRUʼ ZANDA GUʼNUʼ. «Para binni ni nuu triste guiráʼ dxi feu para laa; peru binni nuu nayecheʼ qué rusaana de guni saa.» (Proverbios 15:15.) Zándaca ziuuluʼ triste ora guietenaláʼdxiluʼ pabiáʼ nadipaʼ gúcaluʼ dxi nahuiiniluʼ ne xi guiráʼ bíʼniluʼ dxiqué. Ne napuʼ razón. Peru cadi gudiiluʼ lugar guninani lii. Pa qué gusaana de guiníʼ íqueluʼ xi guiráʼ bíʼniluʼ dxiqué la? jmaruʼ si ziuuluʼ triste. Gucuá ique cani zanda si gúniluʼ. Ngapeʼ nga ni runi Joseph, ti hombre de 79 iza ni nabeza Canadá. Laa guníʼ: «Runeʼ pur chuaaʼ nayecheʼ né cani randa si runeʼ, ne qué riuaaʼ triste pur ca cosa ni maʼ qué zanda guneʼ».

Pa gucaa íqueluʼ gúʼndaluʼ ne guiziidiluʼ sti cosa nacubi la? zacaneni lii chuʼluʼ nayecheʼ ne gannuʼ nuuruʼ ni zanda guʼnuʼ. Cadi gunítiluʼ tiempu, biindaʼ xiixa ne biziidiʼ xcaadxi cosa. Ta Ernesto nga ti hombre de Filipinas ni napa 74 iza, laa nabé rié ra biblioteca purtiʼ riuulaʼdxiʼ guʼndaʼ libru ni rucaa laa guxuiʼlú «canazá gadxé gadxé lugar» ne guʼndaʼ libru «ni gacané laa guxuiʼlú canayunibiáʼ stale guidxi». Ne Lennart, ni nabeza Suecia, neca maʼ napa 75 iza peru caziidiʼ sti diidxaʼ.

Bidii ni napuʼ

BIDII NI NAPUʼ. «Lagacané stobi de ni caquiiñeʼ, ne laca zacané Dios laatu.» (Lucas 6:38.) Pa gudiiluʼ binni ni napuʼ, dede né tiempu stiluʼ la? ziuuluʼ nayecheʼ, purtiʼ nannuʼ cudiiluʼ laacabe xiixa. Hosa, ni nabeza Brasil ne napa 85 iza, runi stipa pur gacané sti binni neca laaca huará. Laa guníʼ: «Rinieniáʼ ca xhamiguaʼ ni huará pur teléfono o rucaaʼ carta ra nuucaʼ. Nuu tiru rusigaʼdeʼ laacaʼ xiixa, runeʼ ti guendaró o ti postre para laacaʼ».

Pa gudiʼnu binni ni nápanu la? laaca zúnicaʼ cásica rúninu. Sicaríʼ guníʼ Jan, ti hombre de Suecia de 66 iza: «Ora gannaxhiiluʼ binni la? laaca zannaxhiicaʼ lii». Ne zacá ni. Jma rannaxhiicabe ti binni ni riuulaʼdxiʼ gudii de ni napa ne riuulaʼdxiʼ binni chuʼ ra nuu.

BIDXAAGA XCAADXI BINNI. «Tuuxa ni rixeleʼ de xcaadxi la? cuyubi para laasi, ne qué riuulaʼdxiʼ guni ca cosa ca casi ti binni nuu xpiaaniʼ.» (Proverbios 18:1.) Dxandíʼ ziuu ora zaníʼ íqueluʼ jma galán chuʼluʼ stúbiluʼ, peru cadi guixéleluʼ de binni ne cadi guieeguyooloʼ ra liʼdxuʼ. Ti hombre de Nigeria ni napa 72 iza ni láʼ Innocent guníʼ: «Riuuladxeʼ guidxaagaʼ binni ni napa gadxé gadxé iza». Börje, ti hombre de Suecia de 85 iza guníʼ: «Runeʼ stipa pur chuaaʼ lade cani jma nahuiiniʼ que naa. Ora ruuyaʼ pabiáʼ nuucabe gana, rucaani naa guneʼ sentir casi laacabe». Cadi cuézaluʼ guni invitárcabe lii. Gatigá biʼniʼ invitar ca xhamíguluʼ ra liʼdxuʼ. Han-sik, ti hombre de Corea del Sur ni napa 72 iza guníʼ: «Naa ne xheelaʼ nápadu xhamígudu ni napa gadxé gadxé iza ne riuuláʼdxidu guni invitardu laacaʼ ra lídxidu; nuu biaje la? para si chuʼdu nayecheʼ ti ratu o para guidóʼxhidu».

Bidxaaga xcaadxi binni

Ti binni riuulaʼdxiʼ gapa xhamigu la? ruiʼ diidxaʼ ne tutiica si. Peru gunna nuu ora laaca naquiiñeʼ gucaadiaʼguʼ. Bisihuinni rizaaláʼdxiluʼ sti binni. Sicaríʼ guníʼ na Helena, ti gunaa ni nabeza Mozambique ne napa 71 iza: «Runeʼ stipa pur gacaʼ nachaʼhuiʼ né guiráʼ binni. Rucaadiaʼgaʼ laacaʼ ti gannaʼ xi riníʼ íquecaʼ ne xi riuuláʼdxicaʼ». Ta José, ti hombre de Brasil ni napa 73 iza guníʼ: «Guiranu riuuláʼdxinu guidxaaganu binni ni nanna gucaadiaga, ni runi stipa pur guiene ne guizaalaʼdxiʼ laanu, ni uguu gana laanu ne ni gacané laanu chuʼnu nayecheʼ».

Biyubi güiluʼ diidxaʼ galán «ni guiaba binni» (Colosenses 4:6). Cadi guiniʼluʼ diidxaʼ ni guniná binni, sínuque ni uguu gana.

BIDII XQUIXE. «Ne laudii diuxquixe.» (Colosenses 3:15.) Cadi guiaandaʼ lii gudiiluʼ xquixe tuuxa ni gacané lii. Nabé rannaxhiicabe binni ni rudii xquixe. Guidúʼyanu xi guníʼ Marie-Paule, ti gunaa de Canadá ni napa 74 iza: «Cadi tan xadxipeʼ, naa ne xheelaʼ bidxaʼdu de yoo ne yendézadu ndaaniʼ ti departamentu jma nahuiiniʼ. Beeda gacané stale xhamígudu laadu. ¡Nabé bidiʼdu xquíxepeʼ laacaʼ! Biséʼndadu ti notahuiiniʼ ra nuu cada tobi ra cudiʼdu xquíxepeʼ laa, ne maʼ biʼniʼ invitardu chupa chonna ra yoo para guidóʼnedu laacaʼ gueta». Jae-won, ti gunaa testigu stiʼ Jiobá de 76 iza ni nabeza Corea del Sur, nabé rudii xquíxepeʼ ca benda ne ca bizaʼnaʼ purtiʼ rinecaʼ laabe reunión. Laabe guniʼbe: «Rudieeʼ xquíxepeʼ laacabe pur racanécabe naa... Laaca rudieeʼ laacabe saca gasolina. Nuu tiru laaca rusigaʼdeʼ laacabe xiixa ne riguaaʼ ti notahuiiniʼ ra rucaaʼ cudieeʼ xquíxepeʼ laacabe».

Bietenalaʼdxiʼ ndiʼ: guendanabani stinu nga ti cosa nabé risaca bisigaʼdeʼ Dios laanu ne naquiiñeʼ gudiʼnu xquíxepeʼ laabe. Zacapeʼ guníʼ Salomón: «Jma risaca [ti mozo] nabani que ti rey ni maʼ guti». (Eclesiastés 9:4, Traducción en lenguaje actual). Pa guchaʼnu modo riníʼ íquenu ne guiénenu nuu cosa ni maʼ qué zanda gúninu la? ziuʼnu nayecheʼ ora maʼ zigólanu.

Bidii xquixe