Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

EJEMPLU STIʼ CANI GUPA FE | RAHAB

«Bixhá Dios stonda be»

«Bixhá Dios stonda be»

SIADÓʼ guieʼruʼ, cuzaaniʼ gubidxa ndaaniʼ guidxi Jericó, zuhuaa Rahab ra ventana stiʼ cayuuyadxí ca soldadu israelita ni nucuí campamentu stiʼ guriá guidxi que. Laacabe nga naguucabe leʼ guidubi naca ni. Ca soldadu que bizulucaʼ bidiicaʼ buelta guidubi naca guidxi que dede cayasa guʼxhuyú neza zizacaʼ. Ne bizulú bixhídxicaʼ ca cachu ni zinecaʼ.

Ne ndaaniʼ guidxi Jericó que nga nabeza Rahab. Laabe runibiaʼbe ca calle stini, ca yoo zuba raqué, ca luguiaa ne ca negocio nuu ndaaniʼ ni. Laaca runibiáʼ dxíchibe ca binni nabeza raqué. Ne bidiibe cuenta zeʼ ora jma cadxibi ca binni xquídxibe, ne biiyabe ni cayuni ca israelita que: rudiicaʼ buelta guidxi que ti biaje lu ti dxi. Peru qué ridxíbibe ora gunadiágabe chuʼ lé ridxi stiʼ ca cachu que ora xhídxicaʼ, neca ca binni xquídxibe guizáʼ bidxíbicaʼ.

Cumu nabé nasoo ra zuba lidxi Rahab la? dede ra ventana stibe cayuuyabe siadóʼ guieʼruʼ maʼ bizulú ca israelita que cudiicaʼ buelta guidxi que ra bizaa gadxe gubidxa. Lade ca soldadu que biiyabe zeeda ca sacerdote cuxhídxicaʼ ca cachu que ne nuacaʼ arca ni rusihuinni nuuné Jiobá, Dios sticaʼ, laacaʼ. Guníʼ ique naaze Rahab doo xiñáʼ ni nanda ra ventana stiʼ que. Ne nanda ni raqué para gánnabe zanda guilabe né binnilídxibe dxi guinitilú guidxi que. Peru ñee cusihuinni ni biʼniʼ Rahab que cudxiideche binni xquidxi la? zándaca zacá guníʼ ique binni xquídxibe, peru Jiobá coʼ, purtiʼ biiyaʼ laabe casi ti gunaa ni napa stale fe. Guidúʼyanu historia stiʼ Rahab ne xi zanda guizíʼdinu de ejemplu stibe.

RAHAB TI GUNAA NI GUZÁ ZACA SI

Ti gunaa ni guzá zaca si nga guca Rahab. Para ca binni ni riníʼ de cani zeeda lu Biblia cadi jneza diʼ nga guieeteʼ guca Rahab zacá, nga runi nácabe zándaca dxiqué zacá rábicabe ca gunaa ni rudii ra guiaana ca hombre ni zidiʼdiʼ si ndaaniʼ guidxi que. Peru Biblia qué ruchá diʼ yú lu ni bíʼnibe, sínuque caniʼni ni dxandíʼ (Josué 2:1; Hebreos 11:31; Santiago 2:25). Zándaca para ca binni de Canaán que gastiʼ naca guni binni clase dxiiñaʼ biʼniʼ Rahab. Neca zacá biiyacabe ni la? Jiobá bidii binni ti conciencia para gudii cuenta gunáʼ nga ni jneza ne ni cadi jneza (Romanos 2:14, 15). Nga runi, zándaca bituí lu Rahab pur dxiiñaʼ ni biʼniʼ que. Peru cásica runi sentir caadxi gunaa yanna, laaca zándaca biʼniʼ sentirbe nagana para gusaanabe xhiiñabe purtiʼ zaquetiʼ nga gunda bidiibe ni iquiiñeʼ binnilídxibe.

Nanna dxíchinu gucalaʼdxiʼ Rahab nibani jma galán. Purtiʼ ndaaniʼ xquídxibe nabé gudinde binni ne bíʼnicaʼ cosa dxabaʼ, dede guyuunecaʼ binnilídxicaʼ ne guyuunecaʼ maniʼ (Levítico 18:3, 6, 21-24). Ne jma pur religión stícabe nga guyuu guiráʼ ca cosa dxabaʼ ca ndaaniʼ guidxi que. Ndaaniʼ ca yuʼduʼ stícabe gúpacabe costumbre gucaacabe binni chuʼné stobi, ne ora runi adorárcabe ca dios ni runiné ca demonio dxiiñaʼ, casi Baal ne Mólek la? gupa xidé bizaaquicabe baʼduhuiiniʼ nabani nabani.

Biiyaʼ dxichi Jiobá guiráʼ guendaquéiquiiñeʼ bíʼnicabe ndaaniʼ guidxi Canaán. Ne pur guiráʼ cosa malu bíʼnicabe que nga guníʼ Jiobá: «Maʼ guca biidiʼ guidxilayú riʼ, ne zusabanaʼyaʼ ni pur donda stini, ne zadxiʼbaʼ guidxilayú ca binni nuu luni» (Levítico 18:25). Yanna, ximodo ngue bisabanáʼ Dios guidxi que yaʼ. Sicaríʼ bidii stiidxaʼ Dios xquidxi: «Chaahuidugá zabee Jiobá, Dios stiluʼ, guiráʼ guidxi ca nezaluluʼ» (Deuteronomio 7:22, Reina-Valera, 1995). Ne gayuaa iza ante maca guníʼ Jiobá zudiibe cani za de Abrahán layú que, ne Dios «qué rusiguii» diʼ (Tito 1:2; Génesis 12:7).

Peru Jiobá maca guníʼ zanitilú chupa chonna guidxi (Deuteronomio 7:1, 2). Jiobá, «Juez stiʼ guidubi naca guidxilayú» ne ni runi ni jneza, biiyaʼ maʼ gucaa xcu guendaquéiquiiñeʼ que ndaaniʼ ladxidóʼcabe (Génesis 18:25; 1 Crónicas 28:9). Ximodo biʼniʼ sentir Rahab ora gunna Jericó nga tobi de ca guidxi ni nexheʼ guinitilú que yaʼ. Bixuiʼlú ni biʼniʼ sentirbe ora binadiágabe ni caníʼcabe de ca israelita, cani guca esclavu que. Ne ni binadiágabe nga gucané Dios laacaʼ para biʼniʼ ganarcaʼ ca soldadu stiʼ Egipto, ti guidxi ni jma nadipaʼ guyuu tiempu que. Peru yanna maʼ Jericó nga chigucaalú guidxi Israel. Peru qué lica nusaana ca binni de Jericó ca guendaquéiquiiñeʼ ni bíʼnicaʼ. Nga runi, nánnanu xiñee na Biblia qué lica nuzuubacabe diidxaʼ (Hebreos 11:31).

Peru Rahab qué ñaca diʼ casi ca binni ni qué riene que. Zándaca maca runadiágabe de ca israelita que ne de Jiobá, Dios sticaʼ. Ne gadxepeʼ Dios riʼ de ca dios ni napa ca binni de Canaán que. Purtiʼ Jiobá Dios gucané ca xpinni para bidxiilucaʼ xcaadxi guidxi, ne gucanebe laacaʼ guibánicaʼ jneza lugar de nucaabe laacaʼ ñúnicaʼ cosa dxabaʼ. Ne nabé bisisácabe ca gunaa, qué ñuuyadibe laacaʼ casi ti cosa ni zanda guidoo ne síʼ binni para chuʼné hombre laacaʼ ora guni adorárcabe laabe. Zándaca ora binadiaga Rahab maʼ gudiʼdiʼ ca soldadu israelita guiiguʼ Jordán ne maʼ cayuucaʼ listu para gucaalucaʼ guidxi Jericó, nabé bidxíbibe purtiʼ caníʼ íquebe xi zazaaca xquídxibe.

Ca dxi ríʼ stale binni runi sentir casi biʼniʼ sentir Rahab. Riníʼ íquecabe maʼ qué zanda gusaanacabe modo nabánicabe, qué risácacabe, guirutiʼ tu rulabi laacabe ne qué randa riuucabe nayecheʼ. Ni bizaaca Rahab ca racaneni laanu gánnanu ruuyaʼ Dios guiráʼ xixenu. Neca nabé triste ni cazaacanu la? «cadi zitu nuu [Dios] de cada tobi de laanu» (Hechos 17:27). Nuube gaxha de laanu, ne nuube listu para quixhedxibe ladxidóʼ cani gapa fe laabe. Ñee zacá biʼniʼ Rahab la?

BIDXAAGALUBE CANI ZIGUNDAACHI XQUÍDXIBE

Chupa chonna gubidxa ante gudii ca israelita que buelta guidxi Jericó, yeguxhidxináʼ chupa hombre ra lidxi Rahab. Ne ca hombre riʼ qué racaláʼdxicaʼ guʼyaʼ binni laacaʼ, peru ca binni guidxi que nisi cayuucaʼ pa málasi chuʼ tuuxa israelita chigundaachiʼ xquídxicaʼ. Yanna, Rahab la? maca biaaʼ cheʼ tutiica hombre ra lidxi, peru ca hombre riʼ biyúbicaʼ ra lídxibe para guiaanacaʼ ne cadi para chúʼnecaʼ laabe. Nga runi, nagueedaca bidiibe cuenta xi zeʼ ca hombre que.

Ca hombre que israelita laacaʼ, ne zigundaachicaʼ xquídxibe. Josué xaíque stícabe biseendaʼ laacabe para gúʼyacabe ximodo zanda gudxiilúcabe ca binni de Jericó. Ne laani nga primé guidxi ni nuu Canaán ni chigucaalú ca israelita que, ne zándaca laani nga guidxi ni jma nadipaʼ lade guiráʼ ca guidxi que. Ni racalaʼdxi si Josué nga ganna xi guendanagana chiguidxaagalúcabe raqué. Ne ca hombre ni yegundaachiʼ que laapecaʼ biyúbicaʼ ra lidxi Rahab. Purtiʼ ra lidxi ti gunaa casi Rahab que tutiica riuu raqué ne guirutiʼ tu cayuuyaʼ tupeʼ nuu raqué. Zándaca guyécabe raqué para gunadiágacabe xiixa ni málasi gundaa ruaa binni.

Biblia na «bichagalú [Rahab] ca xpinni Dios» (Santiago 2:25). Neca bidiibe cuenta tu ca hombre que ne xi zecaʼ la? bidiibe lugar chuʼcaʼ ra lídxibe. Ne zándaca purtiʼ racaláʼdxibe gánnabe jma de Jiobá, Dios sticaʼ.

Peru qué nindaa mápeca yendá ca xpinni rey de Jericó ra lidxi Rahab. Maʼ zaʼbiʼ diidxaʼ nuu ca israelita ni zigundaachiʼ guidxi que ra lídxibe. Xi guni Rahab yanna yaʼ. Xi zazaacabe ne binni lídxibe pa gucaachibe ca hombre riʼ yaʼ. Ñee qué zuuti ca binni guidxi que laacabe la? Ne yanna riʼ maʼ nanna Rahab tu ca hombre que. Pa maʼ nánnabe Jiobá nga Dios ni jma nandxóʼ que dios stibe, xi gúnibe yanna yaʼ. Ñee zuyúbibe Jiobá la?

Nagueendaca bidxelaʼ Rahab xi guni neca huaxiéʼ tiempu gupa para guníʼ ique ni. Bicaachibe ca hombre que lade caadxi guixi linu ni cucuiidxibe ique lídxibe. Ne sicaríʼ gúdxibe ca xpinni rey de Jericó: «Ya, dxandíʼ beeda ca hombre ca ra nuaaʼ, ne qué lica gannaʼ padé laacabe. Ne ra zixhinni, ra mayaca guideeguʼ puertaʼ ca, biree ca hombre ca zecaʼ. Qué gannadiáʼ paraa zeʼ ca hombre ca. Lachinanda laacabe nagueendaca purtiʼ zugaandatu laacabe» (Josué 2:4, 5). Bixuiʼlú modo cayuuyadxí Rahab lu ca xpinni rey que. Ñee zudii ca hombre que cuenta pabiáʼ cayacaditi ladxidoʼbe la?

Ñándaca ñuuticabe Rahab purtiʼ bicaachiʼ chupa xpinni Jiobá ique lidxi lade caadxi guixi linu

Biʼniʼ cré ca xpinni rey que ni gudxi Rahab laacaʼ. Ne bireecabe ziguxooñecabe neza ra ridiʼdiʼ binni ndaaniʼ guiiguʼ Jordán (Josué 2:7). Dede gutadxí ladxidóʼ Rahab óraque. Né ni gúdxibe ca hombre que biseendabe laacaʼ gadxé neza, purtiʼ cadi caquiiñepeʼ gánnacaʼ pa nuu ca hombre ni zigundaachiʼ que raqué ne zaqué bilabe guiropaʼ xpinni Dios ni dxandíʼ.

Nagueendaca gudxiʼbaʼ Rahab ique yoo ra nuu guiropaʼ israelita que ne gúdxibe laacaʼ xi gucaʼ. Ne laaca bizeetebe ti cosa nabé risaca: nabé cadxibi ca binni de Jericó qué dede caníʼ íquecaʼ maʼ qué zanda gucaalucaʼ ca Israelita. Ni guniʼbe que bisiecheʼ ni guiropaʼ hombre ni zigundaachiʼ guidxi que. Guizáʼ bidxibi ca hombre de Canaán que purtiʼ nánnacabe pabiáʼ poder napa Jiobá, Dios stiʼ ca israelita que. De raqué guníʼ gunaa que ti cosa nabé risaca para laanu yanna: «Jiobá Dios stitu nga ni naca Dios guibáʼ ne lu guidxilayú» (Josué 2:11). Né ni binadiágasibe de Jiobá que biénebe naquiiñeʼ gápabe confianza Dios stiʼ ca israelita. Nga runi, gúpabe fe Jiobá.

Nanna dxichi Rahab zacané Jiobá xquidxi para guni ganar ca binni de Jericó. Ngue runi, gunábabe ca israelita ni yegundaachiʼ xquídxibe que guilaseláʼdxicaʼ laabe ne binnilídxibe; gúdxibe laacaʼ cadi guuticaʼ laacabe. Ca hombre que gúdxicaʼ laabe zúnicaʼ ni canábabe que, peru cadi guiniʼbe gastiʼ ne naquiiñeʼ ugaandabe ti doo xiñáʼ ra ventana stibe, ni rihuinni lu lindaa stiʼ guidxi que. Zaquetiʼ nga zanda gulá ca soldadu que laabe (Josué 2:12-14, 18).

Ni bizaaca Rahab ca rusiidini laanu ti cosa nabé risaca para gapa binni fe Dios la? Biblia na: «Riale fe ra guna diaga cabe» (Romanos 10:17). Binadiaga Rahab pabiáʼ poder napa Jiobá ne modo jneza guiráʼ ni runi, ngue bicaa laabe gápabe fe Dios ne gápabe confianza laa. Laanu jma stale nánnanu de ni huayuni Jiobá. Ñee zúninu stipa para gunibiaʼnu laabe la? Ñee zucaa cani maʼ bizíʼdinu lu Biblia laanu gápanu fe laabe la?

BIABANTAA GUIDXI QUE

Biyubi Rahab ximodo guiree ca hombre ni zigundaachiʼ que ralidxi: bigaandabe ti doo ra ventana lídxibe ti ganda guiete ca hombre que lu lindaa que ne guiaazicabe lade ca dani que. Ladu guiaʼ de Jericó nuu stale dani ni nabé nagana para quibaʼ binni ne nápacani stale cueva ra zanda gucaachilúcabe dede ora maʼ ganda guibiguétacabe ra nuu campamentu stiʼ ca israelita que. Ne oraqueruʼ guiníʼcabe ca cosa galán ni gudxi gunaa que laacabe.

Gupa Rahab fe Dios stiʼ ca israelita

Qué nindaa de ngue bixheleʼ Jiobá guiiguʼ Jordán que ne zaqué gudiʼdiʼ ca israelita que ndaaniʼ ni nabidxi xuxu (Josué 3:14-17). Ora gunna ca binni de Jericó que xi biʼniʼ Jiobá la? nabé bidxíbicabe. Peru ora gunna Rahab ni guca que biiyabe jneza ngue gúpabe fe Jiobá.

Bidxiña dxi bizaa xhoopaʼ gubidxa de cudiicabe buelta guidubi naca guidxi Jericó: guiráʼ dxi bidiicabe ti buelta. Peru ra bizaa gadxe gubidxa que maʼ gadxé modo bíʼnicabe. Casi bizéʼtenu ra bizulú historia riʼ, casi biree gubidxa bizulú ca soldadu israelita que bidiicaʼ buelta guidxi que, peru qué ñaanadxícabe despué de bidiicabe primé buelta que (Josué 6:15). Xi cayuni ca israelita que yanna yaʼ.

Lu gadxe gubidxa que, gadxe biaje bidiicabe buelta guidxi que ne óraque bizuhuaadxicabe. Maʼ qué nuxhídxicabe ca cachuʼ que, ne dxidóʼ biaana raqué. Peru ndaaniʼ guidxi que nabé cadxibi ca binni que. Ne málasi biʼniʼ Josué ti seña para guni ca soldadu stibe ridxi, ne ndiʼ nga primé biaje gúnicabe ni. Ñee guníʼ ique ca hombre ni cayapa guidxi que pa zaqué nga ruchaalúcabe sti guidxi la? o cayunisícabe ridxi. Qué nindaa maʼ gúnnacabe xiñee cayuni ca soldadu israelita que zaqué. Málasi biniibi dxacha ra zuhuaa ca binni que ne gucuabi ca lindaa stiʼ guidxi que ne biabantaa cani. Peru bizaaca sti cosa ni bidxagayaacabe: Gudiʼdiʼ si guʼxhuʼ yú que, bihuinni qué ñaba ti ndaa lindaa que. Lidxi Rahab ngue biaana raqué casi ti monumentu ni cusihuinni nabé gúpabe fe. Guníʼ ique ximodo biʼniʼ sentirbe ora bíʼyabe bilá Jiobá laabe. * ¡Gastiʼ nizaaca binnilídxibe! (Josué 6:10, 16, 20, 21.)

Xquidxi Jiobá laaca biʼniʼ respetarcaʼ laabe pur fe ni gúpabe que. Ora bíʼyacabe lidxi si Rahab biaana ra bixá ca lindaa que, gúnnacabe Jiobá ngue cayapa gunaa que. Laabe ne binnilídxibe bilácabe ora bisabanáʼ Dios ca binni malu que. Biluxe si guendaridinde que, gunda guleza Rahab gaxha de campamentu stiʼ ca israelita que. Ne despué maʼ gulézabe ládecaʼ. Despué bichaganabe ti hombre ni láʼ Salmón, ne gúpacabe ti xiiñicabe ni guleelácabe laa Boaz. Ne xiiñicabe riʼ nabé gupa fe ne bichaganáʼ Rut, ti gunaa moabita (Rut 4:13, 22). * Ne cani za de familia ca nga rey David ne Jesucristu, ni rábicabe Mesías (Josué 6:22-25; Mateo 1:5, 6, 16).

Historia stiʼ Rahab riʼ rusihuinni guiranu nga risácanu nezalú Jiobá. Ruuyabe guiráʼ xixenu, ne cayuuyabe xi nuu ndaaniʼ ladxidoʼno, ne nabé riéchebe ora gúʼyabe nápanu fe laabe cásica gupa Rahab. Fe ni gúpabe que bicaa laabe gusihuínnibe ni lu cani bíʼnibe. Ne Biblia na «pur ni biʼni be que bixhá Dios stonda be» (Santiago 2:25). ¡Guizáʼ galán gúninu pa chinándanu ejemplu stiʼ Rahab!

^ párrafo 27 Nabé risaca gánnanu biʼniʼ Jiobá ni gudxi guiropaʼ israelita que Rahab ora yegundaachicaʼ guidxi Jericó.

^ párrafo 28 Para gánnaluʼ jma de Rut ne Boaz, zanda gúʼndaluʼ tema ni láʼ: «Ejemplu stiʼ cani gupa fe» ni biree lu Torre stiʼ ni rapa 1 stiʼ julio ne 1 stiʼ octubre 2012.