Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Ti tesoro ni bigaachiʼ gayuaa iza

Ti tesoro ni bigaachiʼ gayuaa iza

Ti hombre ni ruundaʼ de historia qué ganda guni cré pa dxandíʼ ni cayuuyaʼ. Cayuundaʼ chaahuibe guiʼchiʼ ni gucuá maʼ xadxí riʼ. Pur modo sicarú ca letra ni gucuá lu náʼ binni ni cá luni ne gramática stini, rihuínnica naazebe chupa chonna ndaa stiʼ ca libru stiʼ Biblia ni jma nayooxhoʼ ni runibiáʼ binni lu diidxaʼ georgiano.

BIDXELA Ivané Javakhishvili tesoro riʼ ra ziluxe beeu diciembre stiʼ iza 1922, dxi cayuundabe ximodo chaahuiʼ chaahuiʼ bedaguchaa modo riquiiñecabe ca letra lu diidxaʼ georgiano. Hombre riʼ cayuundaʼ ti ndaa de Talmud stiʼ Jerusalén málasi bidiibe cuenta maca huaʼ bicaacabe caadxi letra ni gucuá lu diidxaʼ georgiano lu guiʼchiʼ ra cayuundabe hebreu que ne nápani ra maʼ bixiá. *

Guiʼchiʼ ni gaʼchiʼ xaʼnaʼ ca guiʼchiʼ ra zeeda Talmud que ti copia stiʼ ti ndaa libru stiʼ Jeremías ni gucuá lu siglu V ni. Ante guidxélacabe guiʼchiʼ riʼ, ti ndaa si Biblia de siglu IX, ni gucuá lu náʼ binni nga ni jma nayooxhoʼ binibiáʼcabe lu diidxaʼ georgiano. Qué nindaa de ngue bidxélacabe xhupa xhonna ndaa de ca libru stiʼ Biblia, laaca ni gucuá lu siglu V, ne nuu de laacani ni gucuá ante de siglu ca. ¡Guníʼ ique si lii, ca guiʼchiʼ ni bidxélacabe que gucuá cani chupa chonna gayuaa si iza despué de bibani Jesús ne ca apóstol stiʼ!

Tu bitiixhi ca ndaa stiʼ Biblia ca yaʼ. Ñee ti binni si biʼniʼ ni la? o ti grupu binni ni riuulaʼdxiʼ gutiixhi diidxaʼ. Dede yanna gastiʼ diʼ nin ti guiʼchiʼ gusiene ni gunabadiidxanu ca. Tutiicapeʼ biʼniʼ ni, raríʼ ridúʼyanu dede lu siglu IV que maca bitiixhicabe chupa chonna de ca libru stiʼ Biblia lu diidxaʼ georgiano, ne dede dxicá maʼ gupa ca binni de Georgia Stiidxaʼ Dios lu stiidxacaʼ.

Libru ni láʼ Martirio de Shushanik, ruluíʼ si gucuá ni ra ziluxe siglu V, ne luni zeeda ti historia ni rusihuinni pabiaʼtiʼ runibiáʼ ca binni de Georgia Stiidxaʼ Dios. Ora bizeeteʼ binni ni bicaa libru ca de historia triste stiʼ reina Shushanik que bizeetebe ni zeeda lu ca salmo, ca Evangeliu ne ni zeeda lu xcaadxi de ca libru stiʼ Biblia. Laaca ruzeeteʼ ni xi biʼniʼ Varsken, xheelaʼ Shushanik, ti hombre risaca de Karthli ni guyuu lu reinu stiʼ ca georgiano. Ra cuyúbibe modo chuʼ dxi ca binni ricu ni napa stale layú ndaaniʼ guidxi Persia que, bisaana de gácabe xpinni Cristu ne guyuube lu religión stiʼ zoroastrismo ne laaca bicaabe xheelabe guni zaqueca. Historia que na, cumu qué ninabe nusaanabe religión stibe la? biiticabe laabe, peru gudixhedxí Stiidxaʼ Dios ladxidoʼbe ca últimu dxi bibánibe.

Dede lu siglu V, qué huasaana de gutiixhicabe Biblia lu diidxaʼ georgiano ne laaca qué huasaana de guni copiárcabe ni. Cumu nabé nuu stale guiʼchiʼ ni gucuá lu diidxaʼ ca la? racá rihuinni nabé naroʼbaʼ dxiiñaʼ biʼniʼ cani rutiixhi diidxaʼ que ne cani biʼniʼ copiar ni. Yanna, guidúʼyanu chupa cosa nabé sicarú stiʼ historia riʼ: ra bibiʼxhiʼ Biblia lu diidxaʼ georgiano ne ra guca imprimir ni.

BIDALE BINNI BIZULÚ BITIIXHI BIBLIA

Ti monje georgiano ni láʼ Giorgi Mtatsmindeli, ni bibani lu siglu XI guníʼ: «Naa laʼyaʼ Giorgi, ti monje ni qué rudxiibaʼ laca laa, ra bitiixheʼ libru stiʼ Salmo gucuaaʼ ni de lu diidxaʼ griegu ni riníʼcabe yanna para gutiixheʼ ni lu diidxaʼ georgiano ne bineʼ stipa pur gaca ni jneza». Xiñee caquiiñeʼ guibiʼxhiʼ Biblia lu diidxaʼ georgiano pa maca bitiixhicabe ni lu diidxaʼ ca raca gayuaa iza yaʼ.

Lu siglu XI nabé huaxiéʼ libru stiʼ Biblia ni bicaa binni lu naʼ guyuu lu diidxaʼ georgiano; dede biniti caadxi de ca libru stiʼ Biblia ca. Ne ra gudiʼdiʼ iza bichaa modo riníʼcabe diidxaʼ ca, ngue runi nabé nagana guca para binni guiene ca guiʼchiʼ ni bicaacabe dxiqué. Nécapeʼ guyuu caadxi binni ni rutiixhi diidxaʼ bíʼnicaʼ stipa pur iquiiñecaʼ diidxaʼ ni riene binni ora bitiixhicaʼ Biblia ni maca nuu lu diidxaʼ georgiano la? jma galán dxiiñaʼ ni biʼniʼ Giorgi. Xiñee yaʼ. Purtiʼ laabe bichaagabe ca guiʼchiʼ ni nuu lu diidxaʼ georgiano que né cani nuu lu diidxaʼ griegu ne bitiixhibe ca libru stiʼ Biblia ni cayaadxaʼ guibiʼxhiʼ dede né ca libru stini ni maca bibiʼxhiʼ ti ndaa. Nagana guca ni para laabe purtiʼ ridxíʼ ruuyabe gaca dxiiñaʼ ndaaniʼ ti monasteriu ne huaxhinni rutiixhibe Biblia lu diidxaʼ georgiano.

Ti hombre láʼ Ephrem Mtsire ni bibani dxi bibani Giorgi laaca bitiixhi diidxaʼ, peru bíʼnibe sti cosa jma galán, bíʼnibe ti manual para gacané cani rutiixhi diidxaʼ. Caadxi de ca cosa zeeda luni ni jma naquiiñeʼ guni cani rutiixhi diidxaʼ nga iquiiñecaʼ primé diidxaʼ gucuá xiixa guiʼchiʼ para gutiixhicaʼ ni lu stiidxacaʼ ne cadi guchaacaʼ xiixa luni ne laaca naquiiñeʼ guiene binni ni gucaacabe. Ephrem laaca bizulú bicaa xcaadxi diidxaʼ ñee yaza stiʼ Biblia ni cutiixhi lu diidxaʼ georgiano que ne bicaa xcaadxi textu guriá ca yaza stini ni cusiene de laani, ne laaca bitiixhibe stale de ca libru stiʼ Biblia que. Dxiiñaʼ ni bizulú bíʼnibe ne ni biʼniʼ Giorgi gucanécani ca binni ni bitiixhi diidxaʼ despué.

Lu siglu XII, guca stale libru ndaaniʼ guidxi Georgia. Guyuu stale academia ndaaniʼ ca guidxi stiʼ Gelati ne Ikalto. Stale de ca binni ni ruundaʼ de tema ca nacaʼ guidubi naca Biblia de Gelati ni naguu chaahuicabe ndaaniʼ Centro Nacional de Manuscritos de Georgia, bitiixhi tobi de ca erudito stiʼ guidxi Gelati o guidxi Ikalto ni sti biaje.

Ximodo gucané dxiiñaʼ ni biʼniʼ ca hombre riʼ ca binni ni riníʼ diidxaʼ georgiano yaʼ. Ti poeta ni láʼ Shota Rustaveli, ni bibani lu siglu XII, bicaa ti libru ni láʼ El caballero de la piel de tigre. Stale gayuaa iza gucané libru riʼ binni, nga runi lani guiropa Biblia stiʼ ca georgiano. Ti filólogo georgiano ni láʼ K. Kekelidze ni bibani lu siglu XX guníʼ, neca qué nucaa poeta riʼ ca diidxapeʼ ni cá lu Biblia ora bicaa libru stiʼ la? «rihuínnica lu Biblia guleebe caadxi de cani bicaabe luni». Lu poema bicaabe ca nabé bizeetebe de ora gapa binni ti xhamigu ni dxandíʼ nadxii laa, ora gaca binni nachaʼhuiʼ, ora guni respetar ca gunaa, ora gannaxhii binni tuuxa ni qué runibiáʼ ne xcaadxi cosa. Cani bizéʼtenu ca ne xcaadxi conseju zeeda lu Biblia nabé huayacanécani ca binni georgiano ne dede yanna racaneruʼ cani laacabe lu xquendanabánicabe.

CA BINNILIDXI REY GUCANECAʼ GACA IMPRIMIR BIBLIA

Cumu nabé maʼ racalaʼdxiʼ ca binnilidxi rey de Georgia gápacaʼ ti Biblia ra ziluxe siglu XVII que la? bicuí rey Vakhtang VI ti imprenta ndaaniʼ guidxi Tiflis capital stiʼ guidxi Georgia para ganda gaca imprimir ni. Peru caʼruʼ chuʼ diʼ Biblia que listu para gaca imprimir. Casi ora bibiguetaʼ bigaachiʼ Biblia ni gucuá lu diidxaʼ georgiano que sti biaje. Purtiʼ nin qué izáʼ ca ndaa stiʼ Biblia ni nápacabe lu caadxi guiʼchiʼ ni gucuá lu náʼ binni ni nuu lu diidxaʼ georgiano. Ti lingüista ni láʼ Sulkhan-Saba Orbeliani bisaanacabe lu náʼ guni revisar Biblia que ne gutiixhiʼ ca libru ni cayaadxaʼ stini.

Orbeliani bicaa ique guni dxiiñaʼ que jneza. Cumu nánnabe griegu, latín ne xcaadxi diidxaʼ la? gunda biiyabe xiná ti libru ni nuu lu diidxaʼ georgiano ne xcaadxi guiʼchiʼ gucuá lu náʼ binni ni nuu lu diidxaʼ ca. Peru ni naca xaíque stiʼ Iglesia Ortodoxa Georgiana, qué ñuulaʼdxiʼ diʼ ni cá ique Orbeliani guni, hombre riʼ bigaaniʼ donda íquebe ra guníʼ cudxiidéchebe yuʼduʼ que ne bicuudxi rey que para gucueeza laabe de gúnibe dxiiñaʼ que. Caadxi libru ni nuu lu diidxaʼ georgiano na dxi guca ti concilio bicaa ni naca xaíque stiʼ yuʼduʼ que Orbeleani guzaaquiʼ Biblia cayuni revisar maʼ raca stale iza que.

Peru dede nagasi nuu ti copia stiʼ ti guiʼchiʼ gucuá lu náʼ binni ni láʼ Mtskheta (Mcxeta), laaca runibiáʼ binni ni casi Biblia de Saba, ne neni caadxi diidxaʼ ni bicaa Orbeliani. Peru nuu tu laa na cadi laa diʼ ni nga Biblia ni gucalaʼdxiʼ xaíque yuʼduʼ que nunitilú. Ni nánnacabe dxandíʼ bicaa Orbeliani nga apéndice stini.

Neca guca guiráʼ ngue, guyuuruʼ xhupa xhonna de ca binnilidxi rey que ni ráparuʼ gana gaca imprimir Biblia que. Lu ca iza 1705 ne 1711 guca imprimir xhupa chonna ndaa stiʼ ca libru stiʼ Biblia, ne pur stipa ni biʼniʼ ca príncipe Bakari ne Vakhushti gunda guca imprimir guidubi Biblia riʼ lu iza 1743. Ne maʼ qué ziuuruʼ dxi igaachiʼ ni.

^ párrafo 3 Dxiqué nabé nagana para guidxela binni cani riquiiñeʼ para gucaacabe lu guiʼchiʼ ne caru cani, ngue runi ruraa binni lu guiʼchiʼ ra bicaacaʼ xiixa letra para ganda guixiá ni ti ganda iquiiñecaʼ cani sti biaje. Clase guiʼchiʼ ca rábicabe ni palimpsestos, diidxaʼ ca zeeda ni de ti diidxaʼ griegu ni riníʼ «ni biraa sti biaje».

National Center of Manuscripts