Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

¿Ñee biaʼsi nga ni ná Biblia ne ni rusiidiʼ ciencia la?

¿Ñee biaʼsi nga ni ná Biblia ne ni rusiidiʼ ciencia la?

Ni ricabi Biblia

 Biaʼsi ni. Neca cadi ti libru de ciencia nga Biblia, peru biaʼsi ni ora ruzeeteni de ciencia. Yanna chiguidúʼyanu xi rusiidiʼ Biblia. Zudiiluʼ cuenta biaʼsi ni cá lu Biblia ora caniʼni de ciencia ne maʼ gadxé ni de modo guníʼ íquecabe dxiqué.

  •   Guyuu tu bizáʼ universu (Génesis 1:1). Maʼ gadxé si ni de modo guníʼ ique binni dxiqué, purtiʼ laacaʼ guniʼcaʼ málasi guyuu universu ne qué ñuu tu bizáʼ ni. Ca babilonio bi’ni’ crecaʼ biree ca dios sticaʼ de ndaaniʼ nisadóʼ para bizaʼcaʼ universu. Ne xcaadxi cuentu ná guyáʼ universu purtiʼ bireeni de ti dxita naroʼbaʼ.

  •   Biaʼsi peʼ modo nexheʼ chaahuiʼ universu (Job 38:33; Jeremías 33:25). Ne nuu tu laa ná cumu nabé nadipaʼ ca dios ca la? gastiʼ qué zanda guni binni ora gueeda xiixa guendanagana luguiacaʼ.

  •   Zabí Guidxilayú riʼ lu bi (Job 26:7). Dxiqué bi’ni’ cré binni ti discu planu Guidxilayú ne nuaʼ ti gigante o ti maniʼ ni.

  •   Ora riguiʼbaʼ gubá stiʼ nisa ca guibáʼ ne riaba nisaguié ne granizu, óraca nga raca ca guiiguʼ ca ne riuu ra ridá nisa (Job 36:27, 28; Eclesiastés 1:7; Isaías 55:10; Amós 9:6). Bi’ni’ cré ca griegu guiráʼ nisa guiiguʼ reedacani de nisadóʼ ne bi’ni’ crecaʼ ni hasta lu siglu XVIII.

  •   Stale de ca dani ni nuu yanna, dxiqué guyuu ca ni ndaaniʼ nisadóʼ (Salmo 104: 6, 8). Peru stale binni riníʼ ca dios sticaʼ nga bizáʼ ca dani ni ridúʼyanu yanna.

  •   Pa gápanu laanu qué zaca huaranu. Ley bidii Dios ca israelita que ná ora canaʼ tobi de laacabe ti gueʼtuʼ la? naquiiñeʼ quiʼbiʼ náʼ. Ne ora gapa tuuxa ti guendahuará ni ricá nagueenda la? naquiiñeʼ chuʼ cuarentena ne guchiicabe ni cuícabe ora chécabe guriá guixi (Levítico 11:28; 13:1-5; Deuteronomio 23:13). Peru ca egipciu ni bibani tiempu que biquiiñecaʼ desechu stiʼ binni para gúnicaʼ ti pomada ne rixubi ca ni lu herida stiʼ binni.

Caadxi cosa ni cadi dxandíʼ riníʼ binni de Biblia

 Nuu binni riníʼ cadi biaʼsi ni riníʼ Biblia ora maʼ caniʼni de ciencia. Peru ora gúʼndaluʼ Biblia zudiiluʼ cuenta cadi dxandíʼ ni riníʼcabe. Guidúʼyanu caadxi cosa ni cadi jneza maʼ guníʼ binni de Biblia.

 Ni runi cré binni: Biblia ná guyáʼ universu lu xhoopaʼ gubidxa de veinticuatro hora.

 Ni dxandíʼ: Biblia ná guyuu ti tiempu bizáʼ Dios universu (Génesis 1:1). Peru qué ruzeeteʼ diʼ ni pabiáʼ tiempu bindaa para bizáʼ Dios guiráʼ ni nuu, ni riete lu capítulo 1 stiʼ Génesis. Lu Génesis 2:4 runibiáʼcabe casi «dxi» biaʼ tiempu bindaa Dios bizáʼ Guidxilayú ne guibáʼ.

 Ni runi cré binni: Biblia ná primeru guyáʼ yaga ne despué Gubidxa, peru caquiiñeʼ ca yaga ca Gubidxa para gudii ca ni cuananaxhi ne guieʼ (Génesis 1:11, 16).

 Ni dxandíʼ: Biblia ná ante guzáʼ Dios ca yaga ca la? bizaʼbe guibáʼ ne ca beleguí ne lade ca ni nuu Gubidxa (Génesis 1:1). Primé dxi bizulú bizáʼ Dios guiráʼ ni nuu, huaxiéʼ yendá biaaniʼ stiʼ Gubidxa lu Guidxilayú. Ne lu guionna gubidxa de cuzáʼ Dios guiráʼ ni nuu, maʼ gunda yendá biaaniʼ stiʼ Gubidxa lu Guidxilayú ne pur nga la? maʼ bidii ca yaga que cuananaxhi ne guieʼ (Génesis 1:3-5, 12, 13). Ne despué dede lu Guidxilayú maʼ rihuinni Gubidxa (Génesis 1:16).

 Ni runi cré binni: Biblia ná rudii Gubidxa ca vuelta Guidxilayú.

 Ni dxandíʼ: Eclesiastés 1:5 ná: «Riree gubidxa ne riaaziʼ gubidxa; nagueendaca ribiguétani lugar ra rireeni». Lu textu riʼ cusiene ximodo ridúʼyanu Gubidxa dede lu Guidxilayú. Ruluíʼ riniibi ni, peru ni dxandíʼ la? Guidxilayú riʼ nga ni riniibi.

 Ni runi cré binni: Biblia ná planu Guidxilayú.

 Ni dxandíʼ: Ora ruzeeteʼ Biblia guidubi Guidxilayú, caniʼni ca lugar jma zitu nuu luni ne cadi caniʼni planu Guidxilayú riʼ (Hechos 1:8). Diidxaʼ guidapa ladu Guidxilayú ne ladu este, oeste, ladu guiaʼ ne ladu gueteʼ cusiene ni ximodo naca Guidxilayú ra nabáninu riʼ (Isaías 11:12; Lucas 13:29).

 Ni runi cré binni: Biblia ná naquiiñeʼ gaca multiplicar circunferencia stiʼ diámetru stiʼ ti círculo pur chonna ne óraca zánnanu pabiáʼ ni. Peru ni dxandíʼ la? naquiiñeʼ gaca multiplicarni pur pi (π, ni zeeda gaca biaʼ 3,1416).

 Ni dxandíʼ: Nisadóʼ ni guca fundir ni riete lu 1 Reyes 7:23 ne 2 Crónicas 4:2, xilágani 10 codo (4.5 m). Ne caquiiñeʼ ti doo de 30 codo para gudii ti vuelta guidubi ni. Ne zándaca ngueca medida de xilágani, nanándeni ne circunferencia stini.