Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A PEE I TO RATOU FAAROO

Ua faaorahia o ˈna e e hitu atu

Ua faaorahia o ˈna e e hitu atu

A ÛA noa ˈi, tei pihai iho Noa i to ˈna utuafare. A feruri na ia ratou e faaea ra i roto i te poiri e te hoê lamepa hinu. Te hiˈo haere ra a faaroo noa ˈi i te maniania o te ûa e topa ra i nia i te tapoi e te hiti o te araka.

A hiˈo ai i to ˈna utuafare here, ta ˈna vahine taiva ore e na tamaiti itoito e toru e ta ratou vahine, ua mauruuru mau to Noa aau. I tera taime hepohepo roa ˈˈe, te oaoa ra Noa no te mea tei pihai iho to ˈna utuafare here ia ˈna. Ua ora paatoa mai hoi ratou. Noa ˈtu te maniania, mea papu e ma te mauruuru e te reo puai, ua pure oia ia faaroo to ˈna utuafare i ta ˈna mau parau.

E faaroo puai mau to Noa. No te reira te Atua Iehova i paruru ai ia ˈna e to ˈna utuafare. (Hebera 11:7) E faaea anei ratou i te faatupu i te faaroo i te mea e ua haamata te ûa? Eita, e hinaaro atu â ratou i tera huru maitai no te faaruru i te tupu i te mau mahana i muri aˈe. Mai ia ratou, e hinaaro atoa tatou i te faaroo i teie tau arepurepu. E hiˈo anaˈe ïa i te haapii mai i te faaroo o Noa.

“MAHA AˈERA AHURURAA O TE PO, E MAHA HOI AHURURAA O TE AO”

I rapae, ua topa noa te ûa e “maha aˈera ahururaa o te po, e maha hoi ahururaa o te ao.” (Genese 7:4, 11, 12) Ua maraa e te maraa noa ˈtu ra te pape. I ite na ïa Noa e e nehenehe te Atua Iehova e paruru i te taata parau-tia e e faautua i te feia iino i te hoê â taime.

Ua tapea te diluvi i te orureraa hau i tupu i rotopu i te mau melahi. Ma te pee i te feruriraa miimii o Satani, e rave rahi melahi tei “faarue . . . i to ratou parahiraa” i te raˈi no te rave i te vahine a fanau atu ai i te taata teitei. (Iuda 6; Genese 6:4) Ua oaoa roa iho â Satani i tera orureraa hau a ino atu ai te taata, ta Iehova poieteraa hopea i te fenua nei.

A maraa noa ˈi râ te pape diluvi, no te hoˈi i te ao varua, ua vaiiho te mau melahi orure hau i to ratou tino taata a ore roa ˈtu ai e nehenehe e rave faahou i te reira. Ua faarue ïa i ta ratou mau vahine e tamarii ia pohe e te taata i te diluvi.

I te tau o Enoha, e hitu hanere matahiti aˈenei, ua faaara Iehova e haamou i te feia ino e paieti ore. (Genese 5:24; Iuda 14, 15) Mai reira mai, ua haaviivii-noa-hia te fenua a ino roa ˈtu ai te taata. I tera taime, ua pohe ratou. Ua oaoa anei Noa e to ˈna utuafare i te reira?

Aita! Hoê â atoa no to ratou Atua aroha. (Ezekiela 33:11) Ua hinaaro Iehova ia ora mai te rahiraa. Ua tono oia ia Enoha no te faaara ˈtu e ua faaue ia Noa ia hamani i te araka. I ohipa rahi na Noa e to ˈna utuafare tau matahiti i mua i te taata atoa no taua opuaraa ra. Hau atu â, ua tauturu Iehova ia Noa ia riro ei “taata i aˈo i te parau-tia.” (Petero 2, 2:5) Mai ia Enoha, ua faaara oia i te ati e tupu. Mai te aha te huru o te taata i to ˈna tau? Mai te raˈi mai, ua ite Iesu i tei tupu i parau ai o ˈna: “Aore roa i ite, e roohia noa ihora ratou e te diluvi, pau roa ˈtura ratou.”—Mataio 24:39.

A feruri na ua aha Noa e to ˈna utuafare a tapiri ai Iehova i te opani e a haamata ˈi te ûa i te topa e 40 mahana? Ua aupuru iho â ratou te tahi e te tahi, ua atuatu i te araka a faatamaa ˈi i te mau animara. I te hoê taime, ua hauti te araka e ua haamata i te tere! Maraa ˈtura te araka i nia i te pape rahi e “teitei aˈera i nia ˈˈe i te fenua.” (Genese 7:17) Auê faaiteraa faahiahia o te puai o te Atua Mana hope, Iehova e!

A paruru ai te Atua ia ˈna e to ˈna utuafare, ua mauruuru mau Noa. No to Iehova aroha, ua faaohipa ˈtu no te faaara i te feia i rapae mai i te araka. I te mea e aita te taata i haapao atu, e manaˈohia paha e ua mâuˈa to ratou taime! A feruri na. Hou te diluvi, mea papu e e tamarii ta te mau taeae e tuahine o Noa. Noa ˈtu râ, aita hoê aˈe fetii i faaroo ia ˈna. (Genese 5:30) I teie nei, e vau i roto i te araka tei ora mai. Auê ratou i te oaoa a manaˈo ai i te taime rahi ta ratou i haafaufaa ia ite te taata i te ravea no te ora ˈtu!

Mai te tau o Noa, aita Iehova i taui. (Malaki 3:6) Ua faataa Iesu e e au to tatou tau i “te anotau ra ia Noa.” (Mataio 24:37) I te mea e e haamouhia te ao ino, e tau taa ê e te arepurepu roa to tatou. Te faaara atoa nei te nunaa o te Atua i te tahi poroi i te taata atoa e faaroo. Ua ite anei oe i te reira? Mai te peu e mea mau tera poroi faaora, e faaite anei oe i te reira ia vetahi ê? Ua horoa mai Noa e to ˈna utuafare i te hiˈoraa.

UA ORA MAI NA ROTO I TE PAPE

A tere noa ˈi te araka na nia i te moana, ua faaroohia iho â te maniania o te mau raau i faaohipahia no te hamani i te araka. Ua haapeapea anei Noa i te rahi o te mau are aore ra ia parari te araka? Mai tera paha te huru o te feia taiâ o teie mahana, o Noa râ e ere oia mai tera. Te na ô ra te Bibilia: “No te faaroo hoi to Noa, . . . i tarai ai i te [araka].” (Hebera 11:7) Ua faatupu oia i te faaroo i roto i te aha? Ua faaau Iehova i te tahi faufaa e haapapu ra e e ora mai Noa e to ˈna utuafare i te diluvi. (Genese 6:18, 19) Eita anei ta tei poiete i te ao nui, te fenua e te mau mea atoa e nehenehe e haapao ia ore te araka e parari? Oia iho â! Ua tiaturi papu Noa e e faatupu mau Iehova i ta ˈNa i fafau. No reira o ˈna e to ˈna utuafare “i ora [mai] . . . na roto i te pape.”—Petero 1, 3:20, Te Faufaa Api.

Ua mau te ûa i muri aˈe e 40 ao e e 40 rui. Ia au i ta tatou tarena, ua tupu ïa i te area o te avaˈe Titema i 2370 hou to tatou nei tau. Ua hope anei te ati o tei roto i te araka? Aita. Te tere noa ra teie afata tei î i te mau mea ora na nia i te moana a tae roa ˈtu ai i te tupuai o te mau mouˈa. (Genese 7:19, 20) A feruri na i ta Noa, Sema, Hama e Iapheta i rave ia tamaa, ia mâ e ia maitai noa te mau animara atoa. I te mea e i faarata na te Atua i te mau animara oviri no te tomo i roto i te araka, e nehenehe iho â ta ˈna e na reira i te roaraa o te diluvi. *

Ua faataa maitai mai Noa i tei tupu. Te faaite ra te faatiaraa afea te ûa i haamata ˈi e i mau ai. Te haapapu atoa ra e ua î te fenua i te pape 150 mahana e i muri aˈe ua topa te faito o te reira. I te tahi mahana, i Eperera 2369 hou to tatou nei tau, ua iri te araka i nia i “te mouˈa ra o Ararata,” i Turekia i teie nei. E 73 mahana i muri aˈe, i Tiunu, i itehia ˈi te tupuai o te mouˈa. E toru avaˈe i muri aˈe, i Tetepa, iriti aˈera Noa i te tahi haamaramarama o te araka. Ua ohipa rahi paha oia i te na reira, ua nehenehe râ te maramarama e te mataˈi apî e haumǎrû e ô mai. No te ite e mea atâta anei ia haere i rapae, ua tuu Noa i te tahi oreba tei maue tau taime a hoˈi mai ai. I muri aˈe, ua tuu i te tahi uupa, tei hoˈi noa mai ia ˈna ra, e tae roa ˈtu i te taime e itea ˈi ia ˈna te tauraa.—Genese 7:24–8:13.

I te taime hepohepo roa ˈˈe, ua faatere tamau iho â Noa i ta ˈna haamoriraa utuafare

I te mau mahana atoa, ua haafaufaa aˈe iho â Noa i te mau taairaa e te Atua. Te ite ra anei oe i to ˈna utuafare e putuputu tamau ra no te pure e no te aparau no nia i te paruru a to ratou Metua i te raˈi? Ua turui noa iho â Noa i nia ia Iehova no te rave i te mau faaotiraa faufaa atoa. A noho ai hoê matahiti tiahapa i roto i te araka e a ite ai e ua mǎrô te fenua, ua tatara anei Noa i te opani ia tiamâ to te araka? (Genese 8:14) Aita, ua tiai i ta Iehova e parau atu!

Mea faufaa mau ta te mau upoo utuafare e haapii i te hiˈoraa o tera tavini taiva ore. E taata itoito hoi, faaoromai, ite i te faanaho e te aupuru i to ˈna utuafare. Hau roa ˈtu â, ua tuu i te hinaaro o te Atua Iehova na mua roa. Ia pee tatou i te hiˈoraa o Noa, e haamaitaihia ïa te feia ta tatou e here ra.

A HAERE NA I RAPAE I TE ARAKA

Tae mai nei ta Iehova faaueraa. Ua parau te Atua ia Noa: “A haere na i rapae i te [araka], o oe, to vahine, e to mau tamarii, e na vahine a to mau tamarii atoa.” Ma te auraro, tia ˈtura te utuafare, pee aˈera te mau animara atoa. Mea huehue anei to ratou haereraa i rapae? Aita roa ˈtu! Te na-ô-hia ra: “Ua haere ihora Noa i rapae, e ta ˈna mau tamarii, e ta ˈna vahine, e te vahine a na tamarii na ˈna ratou atoa.” (Genese 8:15-19) I rapae, ua huti Noa e to ˈna utuafare i te mataˈi haumǎrû o te mouˈa, ua hiˈo haere i te tuhaa fenua Ararata e ua itea i te hoê fenua mâ. Aita faahou te taata teitei, te ino, te mau melahi orure hau e te feia iino atoa! * E haamataraa apî to te huitaata!

O te haamoriraa te ohipa matamua ta Noa i rave. Ua hamani i te hoê fata, pûpû atura ia Iehova vetahi animara tataihitu viivii ore i te aro o te Atua tei arataihia i roto i te araka ei tusia taauahi. (Genese 7:2; 8:20) Ua farii anei Iehova i te reira?

Te pahono ra te Bibilia ma teie mau parau faaitoito: “Hoˈi ihora Iehova i te hauˈa noˈanoˈa.” Ua oto te Atua a î ai te ao i te ino. A ite ai râ e ua faaoti papu te mau melo o teie utuafare taiva ore i te fenua nei e rave i to ˈna hinaaro, ua tamǎrû e ua mauruuru roa oia. Aita Iehova i titau atu i te tia-roa-raa. Te na ô ra taua noâ irava: “Ino noâ te manaˈo o to te taata aau mai to ˈna tamariiriiraa mai â.” (Genese 8:21) E hiˈopoa anaˈe mea nafea Iehova i faaite ai i to ˈna faaoromai a aroha ˈtu ai i te huitaata.

Ua faaore te Atua i te ino i nia i te repo o te fenua. A orure hau ai Adamu e Eva e a faautua ˈtu ai te Atua, ua fifi te faaapu. I nia i ta ˈna tamaiti, ua mairi Lameha i te iˈoa Noa, peneiaˈe o “Tamǎrûraa” aore ra “Tamahanahanaraa” te auraa. Ua tohu oia e e aratai ta ˈna tamaiti i te huitaata i te tamǎrûraa o tera utua. Ua oaoa mau Noa a taa ˈi e ua tupu tera parau tohu e e maitai atoa mai te repo. Aita i maoro, ua tanu Noa i te maa!—Genese 3:17, 18; 5:28, 29; 9:20.

A haere mai ai i rapae i te araka, ua itea ia Noa e to ˈna utuafare i te hoê fenua mâ

I te hoê â taime, ua horoa Iehova i to Noa huaai atoa vetahi ture ohie e te maramarama maitai no te aratai i to ratou oraraa. Ua opani atu ia taparahi i te taata e ia faaohipa ma te tano ore i te toto. Ua haamau atoa te Atua i te hoê parau faufaa e te huitaata ma te fafau e e ore oia e faatupu faahou i te diluvi i te fenua nei. No te haapapu i te huitaata i te reira, ua faatupu Iehova i te tahi ohipa maere e faahiahia o te natura, te anuanua. Te haamanaˈo maira te mau anuanua atoa i ta Iehova parau fafau î i te here.—Genese 9:1-17.

Ahani e e aai to Noa aamu, aita atoa ïa e anuanua i teie mahana. E taata mau Noa tei ora aˈe nei e e ere to ˈna oraraa i te mea faufaa ore. I to ˈna tau, i ora maoro na te taata, ua faaoromai tera tavini taiva ore e 350 â matahiti e e rave rahi fifi ta ˈna i faaruru. I te tahi mahana, a inu hua ˈi i te ava, ua hara Noa. Ua rahi roa ˈtu â râ te reira a rave ai ta ˈna mootua Kanaana i te tahi ohipa ino roa. Mea teimaha mau te faahopearaa o tera hara i nia i to Kanaana utuafare. Ua ora maoro Noa no te ite i ta ˈna huaai tamarii e haamori i te mau idolo a ino roa ˈtu ai i te tau o Nimeroda. Ua tamahanahanahia atoa râ oia a horoa ˈi ta ˈna tamaiti Sema i te hiˈoraa o te faaroo puai i to ˈna utuafare.—Genese 9:21-28; 10:8-11; 11:1-11.

Mai ia Noa, ei Kerisetiano, e titauhia ia faaoromai. Ia ore te feia e haaati maira e haapao i te Atua mau aore ra ia faaea i te tavini ia ˈna, e tapea anaˈe i to tatou taiva ore. Te haafaufaa ra Iehova i taua faaoromai ra. Mai ta Iesu i parau, “te mau papu e tae noa ˈtu i te hopea ra, oia te ora.”—Mataio 24:13.

^ Ua parau vetahi e ua faataoto paha te Atua i te mau animara ia iti mai te maa ta ratou e amu, mai i te tau toetoe. Ua na reira anei aore ra aita, ua faatupu o ˈna i ta ˈna i fafau. Ua aupuru e ua faaora i to te araka.

^ A ore ai te ô Edene i te diluvi, ua nehenehe te mau kerubi i tiai i te tomoraa o te ô e hoˈi i te raˈi. Ua haapao ïa i ta ratou hopoia 1 600 matahiti.—Genese 3:22-24.