Eaha to roto?

Tapura tumu parau

O Iehova to tatou haapuraa

O Iehova to tatou haapuraa

“E te fatu, o oe to matou haapuraa, i tera ui, i tera ui.”—SAL. 90:1.

1, 2. Eaha te huru aau o te mau tavini a te Atua no nia i teie nei ao? O vai to ratou haapuraa?

  TE ITE ra anei oe i roto i teie nei ao ino i te hau e te tamahanahanaraa mai i te fare? Aita anaˈe, hoê â to oe huru aau i te mau tavini a te Atua i tahito ra! E tae roa mai i teie nei, e au te feia atoa tei here mau ia Iehova i te taata ěê i roto i teie nei ao. Ei hiˈoraa, mai tera puhapa i tera puhapa i te fenua o Kanaana, “ua faˈi hua” te mau tavini taiva ore a te Atua e “e taata ěê ratou e te purutia i teie nei ao.”—Heb. 11:13.

2 Tei te raˈi te “parau” a te mau pǐpǐ faatavaihia a te Mesia. Te faariro atoa nei ratou ia ratou mai “te taata ěê e te purutia” i roto i teie nei ao. (Phil. 3:20; Pet. 1, 2:11) E ere atoa te mau mamoe ê atu “i to teie nei ao, mai ia [Iesu] nei hoi e ere i to teie nei ao.” (Ioa. 10:16; 17:16) E haapuraa râ to te nunaa o te Atua. E haapuraa paruru-maitai-hia e te î i te here to ratou e tei itehia maoti te faaroo. Ua papai Mose: “E te fatu, o oe to matou haapuraa, i tera ui, i tera ui.” (Sal. 90:1) Mea nafea Iehova i te riroraa ei “haapuraa” no ta ˈna mau tavini taiva ore i tahito ra? E nafea o ˈna e riro ai ei “haapuraa” no to ˈna nunaa i teie mahana? E e nafea o ˈna e faaite ai e o ˈna anaˈe te haapuraa i a muri aˈe?

E HAAPURAA IEHOVA NO TA ˈNA MAU TAVINI I TAHITO RA

3. Ua faaau te Salamo 90:1 ia Iehova i te aha, e no te aha?

3 I te tahi taime, e faaau te Bibilia ia Iehova i te mau mea e ite-mata-hia ia taa maitai aˈe ia tatou to ˈna huru. Ei hiˈoraa, te faaau ra te Salamo 90:1 ia Iehova i te hoê “haapuraa.” Mea rahi te tuearaa i rotopu ia Iehova e tera vahi. Ei hiˈoraa, te paruru ra Iehova i to ˈna nunaa. E e Atua aroha o ˈna. (Ioa. 1, 4:8) E Atua hau atoa o ˈna o te ‘haaparahi i ta ˈna mau tavini ma te ora.’ (Sal. 4:8) A hiˈo na i ta ˈna mau haaraa e te mau patereareha, o Aberahama na mua.

4, 5. Mea nafea te Atua i te riroraa ei “haapuraa” no Aberahama?

4 E feruri anaˈe na i te huru aau o Aberahama, Aberama i tera taime, a parau ai Iehova ia ˈna: “E haere ê mai oe i to fenua na, e to fetii, . . . i te fenua na ˈu e faaite atu ia oe na.” Mai te peu e ua taiâ rii Aberahama, aita e hape e ua pee roa to ˈna mau feaaraa a parau faahou ai Iehova: “E faariro hoi au ia oe ei nunaa rahi; e e haamaitai au ia oe, e faarahi atu vau i to oe iˈoa, . . . e o tei haamaitai ia oe ra, o ta ˈu ïa e haamaitai; e o tei faaino ia oe ra, o ta ˈu ïa e faaino.”—Gen. 12:1-3.

5 Ma teie mau parau, ua fafau Iehova e riro ei haapuraa papu no Aberahama e no to ˈna huaai. (Gen. 26:1-6) Ua na reira iho â Iehova. Ei hiˈoraa, ua tapea o ˈna i te Pharao no Aiphiti e i te arii o Gerara ra o Abimeleka ia rave ia Sara e ia taparahi ia Aberahama. Ua paruru o ˈna ia Isaaka raua Rebeka i roto i te hoê â huru tupuraa. (Gen. 12:14-20; 20:1-14; 26:6-11) Te taiohia nei: “Aore [Iehova] i horoa noa ˈtu ia ratou ia hamani-ino-hia e te taata ra; e e hui arii hoi tei aˈohia mai e ana ia ratou: na ô maira, Eiaha e tiaia noa ˈtu i tei faatahinuhia e au ra, e eiaha e hamani ino i ta ˈu ra mau peropheta.”—Sal. 105:14, 15.

“E ore hoi au e faarue ia oe”

6. Eaha ta Isaaka i parau ia Iakoba ia rave? Eaha paha ta Iakoba i manaˈo?

6 E taio-atoa-hia Iakoba, te mootua o Aberahama, i roto i tera mau peropheta. A tae ai i te taime no Iakoba no te faaipoipo, ua parau atu to ˈna papa ra o Isaaka: “Eiaha oe e faaipoipo i te vahine no te mau tamahine a Kanaana nei: a tia, a haere i Padana-arama, i te utuafare o Betuela, o te metua tane o to metua vahine nei; a faaipoipo ai i te hoê vahine no reira, no te mau tamahine a Labana.” (Gen. 28:1, 2) Ua auraro iho â Iakoba i to ˈna papa. Ua faarue i to ˈna utuafare i Kanaana no te haere, o ˈna anaˈe paha, i te tuhaa fenua no Harana hau atu i te 100 kilometera i te atea. (Gen. 28:10) Ua manaˈo paha Iakoba: ‘Ehia roaraa vau e faaea ˈi i ǒ? E farii popou anei to ˈu metua tane fetii ia ˈu? E horoa mai anei o ˈna i te hoê vahine o te mǎtaˈu i te Atua?’ Mai te peu e ua taiâ rii Iakoba, aita e hape e ua pee roa to ˈna mau feaaraa a tae ai i Luza, 100 kilometera i te atea ia Bere-seba. Eaha tei tupu i ǒ?

7. Mea nafea te Atua i te tamahanahanaraa ia Iakoba?

7 I Luza, ua parau Iehova ia Iakoba na roto i te taoto: “E inaha, tei pihai-atoa-iho vau ia oe, e na ˈu oe e tiai i to oe na mau haerea atoa, e e faahoˈi mai â vau ia oe i teie nei fenua; e ore hoi au e faarue ia oe e ia hope roa ta ˈu i parau ia oe i te faatupuhia e au ra.” (Gen. 28:15) Ua tamahanahana mau â tera mau parau ia Iakoba! Haapeepee atura paha o ˈna i te haere, oaoa i te ite e nafea te Atua e faatupu ai i ta ˈNa parau. Mai te peu e ua faarue oe i te fare no te tavini paha i te fenua ê, peneiaˈe te taa ra ia oe te mau huru aau o Iakoba. Aita râ e hape e ua ite oe i te rima o Iehova.

8, 9. Mea nafea Iehova i te riroraa ei “haapuraa” no Iakoba, e eaha te haapiiraa e huti mai?

8 I Harana, ua farii popou Labana ia Iakoba e ua horoa ˈtu ia Lea e Rahela ei vahine na ˈna. I muri aˈe râ, ua tamata Labana i te taviri ia Iakoba ma te taui ahuru aˈe taime i ta raua i faaau no ta ˈna ohipa! (Gen. 31:41, 42) Ua faaoromai noa râ Iakoba i tera mau ohipa tia ore ma te tiaturi e e haapao Iehova ia ˈna. O ta ˈNa iho â i rave! I muri aˈe, a parau ai te Atua ia Iakoba ia hoˈi i Kanaana, ‘e puaa rahi ta ˈna, e te tavini vahine, e te tavini tane, e te kamela, e te asini.’ (Gen. 30:43) Ma te mauruuru roa, ua pure Iakoba: “E ore roa vau nei e au i te mau hamani-maitai-raa mai, e te mau parau mau atoa na oe i to tavini nei; i na teie nei pape hoi au i na Ioridana ma tau raau turutootoo anaˈe ra, e teie nei e piti atoa o ˈu pǔpǔ.”—Gen. 32:10.

9 Mea tano mau â teie mau parau a Mose: “E te fatu, o oe to matou haapuraa, i tera ui, i tera ui”! (Sal. 90:1) Aita Iehova i taui. Te here, te paruru e te haapao noa ra o ˈna i ta ˈna mau tavini taiva ore. (Iak. 1:17) E hiˈo anaˈe e nafea.

E “HAAPURAA” IEHOVA NO TATOU I TEIE MAHANA

10. No te aha e papu ai e e riro noa Iehova ei haapuraa no ta ˈna mau tavini?

10 A feruri na: Te tia ra oe ei ite i roto i te hoê tiripuna o te haava ra i te hoê faanahonahoraa ino mau na te ao. E tia faatere aravihi mau to ˈna, te haavare e te taparahi taata. Mea hau anei oe a haere ai i rapaeau i te tiripuna? E ani oe ia paruruhia oe, e ere anei? Te faahohoˈa maitai ra te reira i te tupuraa a te mau tavini a Iehova. Te turu nei ratou ma te itoito ia Iehova e te faaite nei ma te mǎtaˈu ore i ta to ˈna enemi ino mau ra o Satani e rave ra! (A taio i te Apokalupo 12:17.) Ua tia anei ia Satani ia haamamû i te nunaa o te Atua? Aita! Te haere noa nei â tatou i mua i te pae varua. Maoti te aha? Hoê noa pahonoraa: E “haapuraa” noâ Iehova no tatou, i teie iho â râ mau mahana hopea nei. (A taio i te Isaia 54:14, 17.) Eita râ Iehova e nehenehe e riro mai ei haapuraa no tatou ia vaiiho tatou ia Satani ia faaatea ê ia tatou i to tatou haapuraa.

E turu e e paruru ta te Atua mau melahi i ta ˈna mau tavini

11. Eaha te haapiiraa e huti mai i te mau patereareha?

11 E huti anaˈe i te tahi atu haapiiraa i te mau patereareha. I ora na ratou i Kanaana. Noa ˈtu râ, ua faataa ê noa ratou ia ratou i te feia o tera fenua e ua riri i ta ratou mau peu iino e morare ore. (Gen. 27:46) Mea faufaa ore no ratou te hoê tapura faatureraa roroa no te ite eaha te rave aore ra aita. Ua navai noa ta ratou i ite no nia ia Iehova e to ˈna huru. I te mea e o ˈna to ratou haapuraa, aita ratou i hinaaro e piri atu i teie nei ao. Ua vai atea noa râ. E hiˈoraa maitai mau te mau patereareha taiva ore no tatou! E faaitoito anei oe i te pee i to ratou hiˈoraa a maiti ai i to oe mau hoa e faaanaanataeraa? Te mea peapea, aita vetahi i roto i te amuiraa e huru ê ra i roto i teie nei ao a Satani. Mai te peu e mai tera rii atoa oe, a pure no te ani i ta Iehova tauturu. A haamanaˈo, na Satani teie nei ao. Mea miimii o ˈna e eita o ˈna e tâuˈa ia tatou.—Kor. 2, 4:4; Eph. 2:1, 2.

12. (a) E nafea Iehova e tauturu ai i ta ˈna mau tavini? (b) Eaha to oe manaˈo no nia i tera mau tauturu?

12 No te patoi i te mau ravea paari a Satani, e mea tia ia haafaufaa i te tauturu atoa ta Iehova e horoa ra i ta ˈna mau tavini. Maoti ïa te mau putuputuraa e te haamoriraa utuafare. Maoti atoa te mau matahiapo faatoroahia e te Atua no te tamahanahana e te turu ia tatou i roto i te mau fifi o te oraraa. (Eph. 4:8-12) Ua papai te taeae George Gangas, tei riro ei melo o te Tino aratai e rave rahi matahiti i te maoro: “Ia amui au i te [nunaa o te Atua], e au ra e tei te fare au e to ˈu utuafare, tei roto vau i te hoê paradaiso pae varua.” Mai tera atoa anei no oe?

13. Eaha te haapiiraa faufaa e huti mai i te Hebera 11:13?

13 Teie te tahi atu huru maitai o te mau patereareha te au ia pee: to ratou itoito no te faaite e mea taa ê ratou i te taata e ati aˈe ia ratou. Ua ite mai tatou i te  paratarafa 1 e ua “faˈi hua” ratou e “e taata ěê ratou e te purutia i teie nei ao.” (Heb. 11:13) Ua faaoti papu anei oe i te faaite e mea taa ê oe? E ere noa i te mea ohie, e ere anei? E nehenehe râ ta oe maoti te tauturu a te Atua e a to oe mau hoa Kerisetiano. A haamanaˈo e e ere o oe anaˈe. E aroraa ta te feia atoa e hinaaro ra e tavini ia Iehova! (Eph. 6:12) E upootia râ tatou i tera aroraa ia tiaturi tatou ia Iehova e ia riro o ˈna ei haapuraa no tatou.

14. O teihea “oire” ta te mau tavini a Iehova i tiai na?

14 Mea faufaa atoa ia pee i te hiˈoraa o Aberahama ma te tiatonu i to mata i te re. (Kor. 2, 4:18) Ua papai te aposetolo Paulo no nia ia Aberahama: “Te titau ra hoi oia i taua oire niu mau ra, o te Atua te faaau e te faatia ra.” (Heb. 11:10) Tera “oire,” o te Basileia Mesia ïa. E mea tia ia titau, aore ra tiai, Aberahama i tera “oire.” Area o tatou, eita ïa. Te faatere nei hoi te Basileia i nia i te raˈi. Hau atu â, mea rahi te haapapuraa e faaite ra e fatata roa te reira i te faatere i te fenua taatoa. Mea mau anei tera Basileia no oe? E ohipa anei te reira i nia i to manaˈo no nia i te oraraa, i teie nei ao, e i te mau mea faufaa aˈe no oe?—A taio i te Petero 2, 3:11, 12.

TO TATOU “HAAPURAA” A PIRI MAI AI TE HOPEA

15. Eaha te a muri aˈe e tiai ra i te feia e tiaturi ra i teie nei ao?

15 E rahi atu â te ati a piri mai ai te hopea o te ao a Satani. (Mat. 24:7, 8) E fifi roa ˈtu â te oraraa ia tupu te ati rahi. E itehia te haamouraa e e riaria te taata. (Hab. 3:16, 17) No to ratou ite ore e haere ihea, e imi ratou i te haapuraa “i roto i te mau ana, e i roto i te mau mato o te mouˈa.” (Apo. 6:15-17) Eita râ te mau ana aore ra te mau faanahonahoraa poritita e tapihooraa e paruru ia ratou.

16. E nafea ia faariro ai i te amuiraa, e no te aha?

16 E fanaˈo noa râ te nunaa o Iehova i te parururaa i to ratou “haapuraa” ra, te Atua ra o Iehova. Mai te peropheta Habakuka, ‘e oaoa ratou ia Iehova e e ouˈauˈa noa ratou i te Atua i to ratou nei ora.’ (Hab. 3:18) E nafea Iehova e riro ai ei “haapuraa” i tera mau taime fifi? E tiai e e hiˈo anaˈe. Teie râ te mea papu: Mai te mau Iseraela tei faarue ia Aiphiti, e vai nahonaho noa te “feia rahi roa,” ineine no te fanaˈo i te mau aratairaa a te Atua. (Apo. 7:9; a taio i te Exodo 13:18.) E faaohipa paha o ˈNa i te amuiraa no te faaite mai eaha te rave. E nehenehe e faaau i te mau tausani amuiraa na te ao i te mau “piha” o te paruru i te nunaa o te Atua tohuhia i roto i te Isaia 26:20. (A taio.) Te haafaufaa ra anei oe i te mau putuputuraa a te amuiraa? Oioi anei oe i te auraro i te aratairaa ta Iehova e horoa ra na roto i te mau amuiraa?—Heb. 13:17.

17. E nafea Iehova e riro ai ei “haapuraa” no ta ˈna atoa mau tavini tei pohe?

17 E paruru noa Iehova i te feia taiva ore o te pohe paha hou a haamata ˈi te ati rahi. O ˈna hoi to ratou “haapuraa.” E nafea? I muri roa ˈˈe i te poheraa o te mau patereareha taiva ore, ua parau Iehova ia Mose: “O vau te Atua . . . o Aberahama, e te Atua o Isaaka, e te Atua o Iakoba.” (Exo. 3:6) Ua faahiti Iesu i tera mau parau a na ô atu ai: “E ere hoi oia i te Atua no tei pohe, no tei ora râ, te ora anaˈe ra hoi ratou ia ˈna.” (Luka 20:38) Oia mau, no Iehova, e au ra e te ora ê na ra ta ˈna mau tavini taiva ore tei pohe. No te mea e faahoˈi mai iho â o ˈna ia ratou i te ora.—Koh. 7:1.

18. I roto i te ao apî, e nafea Iehova e riro ai ei “haapuraa” no to ˈna nunaa?

18 I roto i te ao apî i mua noa mai, e riro Iehova ei “haapuraa” no to ˈna nunaa i roto i te hoê tuhaa taa ê. Te na ô ra te Apokalupo 21:3: “Inaha tei ǒ te taata ra te sekene o te Atua, e e parahi oia i roto ia ratou.” E faaohipa na mua Iehova ia Iesu Mesia no te faatere i te fenua e tausani matahiti e no te faatupu roa i ta ˈNa opuaraa no te fenua. Ia oti, e faahoˈi Iesu i te Basileia i to ˈna ra Metua. (Kor. 1, 15:28) I reira Iehova e faatere tia ˈtu ai i te taata tia roa. Auê a muri aˈe faahiahia to mua noa mai ia tatou! A tiai ai râ, e faaitoito anaˈe i te pee i te hiˈoraa o te mau tavini taiva ore i tahito ra ma te faariro ia Iehova ei “haapuraa” no tatou.