Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E itehia anei te parau-tia na te ao nei?

E itehia anei te parau-tia na te ao nei?

 Te itehia ra te parau-tia ore na te mau vahi atoa. Teie e piti hiˈoraa o na feia tei tapeahia ma te tano ore:

  •   I Tenuare 2018, ua faaoti hoê haava i Marite i te tuu i te hoê taata tei tapeahia fatata 38 matahiti. Na te titorotororaa ADN i haapapu e ua faautuahia o ˈna ma te tano ore.

  •   I Tetepa 1994, e toru taurearea no Afirika tei tapeahia no te mea aita ratou i hinaaro e rave i te tau faehau. I Tetepa 2020, a 26 matahiti to ratou tiai-noa-raa i roto i te fare auri, te faaotiraa a te tiripuna.

 I tahito ra, ua na ô te taata ra o Ioba: “Te tuô noa ra vau ia tauturuhia mai, aita râ e parau-tia.” (Ioba 19:7) Tera atoa anei to oe manaˈo i te tahi taime? E tohu te Bibilia e ia tae i te hoê mahana e itehia te parau-tia na te ao nei. E ere i te moemoeâ! I teie nei â, e nehenehe te aˈoraa Bibilia e tauturu ia oe i mua i te ohipa tano ore.

Te tumu o te parau-tia ore

 E itehia te parau-tia-ore no te mea e patoi te taata i te aratairaa a te Atua. Te faaite ra te Bibilia e no ǒ mai i te Atua ra te parau-tia mau. (Isaia 51:4) I roto i te Bibilia, e tuati te mau parau hurihia “parau-tia” e “haavaraa paetahi ore.” (Salamo 33:5) E itehia te parau-tia ia rave tatou i te mau ohipa tia, afaro e te tano ma te pee i te mau ture aveia tia a te Atua. Area râ, ia ofati tatou i ta te Atua mau ture, e rave ïa tatou i te ohipa tia ore, e taata hara hoi tatou. A hiˈopoa i te tahi mau tumu i muri nei:

  •   Te hinaaro miimii. Ia faatupu anaˈe te taata i te mau hinaaro miimii, e aratai te reira i te hara. (Iakobo 1:14, 15) E haapao noa ïa ratou ia ratou iho, area to te Atua hinaaro, ia imi tatou i te maitai o vetahi ê.—Korinetia 1, 10:24.

  •   Te taa ore. Te rave ino nei te tahi mau taata ia vetahi ê ma te ore e ite e hara hoi te reira i te aro o te Atua. (Roma 10:3) Ei hiˈoraa, ua haapohehia Iesu Mesia no te mea aita te taata i taa i ta ratou i rave na.—Ohipa 3:15, 17.

  •   Te faanahoraa taata. Te parau ra te mau faanahoraa poritita, tapihooraa e te haapaoraa e na ratou e haamaitai i te oraraa o te taata. Tera râ, pinepine o ratou te tumu o te ohipa parau-tia ore mai te haavare, te ohipa peta, te nounou, te au-ore-raa ia vetahi ê e te aifaito-ore-raa o te oraraa. E itehia i te tahi pae, te feia moni, e i te tahi atu pae, te feia veve. I roto i teie mau faanahoraa, te vai ra vetahi o te hinaaro mau ra e imi i te maitai o vetahi ê. Tera râ, eita iho â te tutavaraa a te taata e manuïa no te mea aita ratou e pee ra i te aratairaa a te Atua.—Koheleta 8:9; Ieremia 10:23.

To te Atua huru i mua i te parau-tia ore

 Mea hae na te Atua te mau huru e ohipa tia ore atoa. (Maseli 6:16-18) Ua papai te peropheta Isaia: “Mea au roa hoi na ˈu, o Iehova, a i te parau-tia. Mea au ore roa na ˈu i te eiâ e te parau-tia ore.”—Isaia 61:8.

 Ia au i te ture ta te Atua i horoa i te nunaa Iseraela i tahito, ua hinaaro oia ia rave te nunaa i te ohipa parau-tia. Ua titau oia i te mau haava ia patoi i te ohipa petaraa e te tahi atu ohipa o tei faahuru ê i te parau-tia. (Deuteronomi 16:18-20) Ua faautua te Atua i te Iseraela o tei hamani ino i te feia veve e te feia riirii. I te pae hopea, ua faarue te Atua ia ratou, aita hoi ratou i haapao i ta ˈna mau ture aveia.—Isaia 10:1-3.

Ta te Atua e rave

 E faaohipa te Atua ia Iesu Mesia no te faaore roa i te hara, te tumu o te ohipa parau-tia-ore e no te aratai i te taata i te huru taata tia roa. (Ioane 1:29; Roma 6:23) Ua haamau atoa te Atua i te hoê Basileia aore ra Faatereraa arii o tei hopoi mai i te hoê ao apî i reira e vai ai te parau-tia no te taatoaraa. (Isaia 32:1; Petero 2, 3:13) No te ite atu â no nia i teie Faatereraa arii i te raˈi, a mataitai i te video Eaha te Basileia o te Atua?

Te mau haamaitairaa ta tatou e fanaˈo i roto i te ao apî

 Ia î anaˈe te fenua i te parau-tia, e ora te taata ma te hau e te taiâ ore. (Isaia 32:16-18) E haa te Atua ma te parau-tia i nia i te taata tataitahi no te mea mea faufaa ratou no ˈna. E faaore roa te Atua i te oto, te auê e te mauiui e eita atoa tatou e haamanaˈo faahou i te reira. (Isaia 65:17; Apokalupo 21:3, 4) No te ite atu â, a hiˈo i te tumu parau “Eaha ta te Faatereraa arii a te Atua e rave?

A tiaturi i ta te Atua i fafau no nia i te hoê ao parau-tia

 E nehenehe oe e tiaturi i te Bibilia. Mea tuati maitai te Bibilia taatoa, mea tano te Bibilia i te pae o te parau tohu, te tuatapaparaa a te ihi pǎpǎ e te aivanaa. No te ite te tahi atu mau haapapuraa, a hiˈo i to muri nei video e tumu parau:

Ta oe e nehenehe e rave i teie nei â

 I tahito ra, ua imi te taata maitai i te ravea i mua i te hamani-ino-raa. Ei hiˈoraa, ua pari-haavare-hia te aposetolo Paulo e te ati Iuda e ua hinaaro ratou i te haapohe ia ˈna. Aita râ oia i farii i teie tupuraa tano ore. No reira ua faaohipa oia i te ture no te paruru ia ˈna e ua ani oia na Kaisara e haava ia ˈna.—Ohipa 25:8-12.

 Noa ˈtu te mau tutavaraa a te taata, eita iho â ratou e nehenehe e faaafaro i te mau ohipa tano ore. (Koheleta 1:15) Teie nei râ, ua tuu vetahi i to ratou tiaturiraa i nia i ta Iehova mau parau fafau no nia i te hoê ao apî i reira e itehia te parau-tia. Ua tauturu te reira ia ore ratou ia haapeapea rahi roa i mua i te parau-tia ore.

a O Iehova te iˈoa o te Atua i roto i te Bibilia.—Salamo 83:18.