Eaha to roto?

Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te faaipoiporaa?

Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te faaipoiporaa?

Te pahonoraa a te Bibilia

 I muri aˈe i te poieteraahia te tane e te vahine matamua, ua taati te Atua ia raua na roto i te faaipoiporaa. Ua haamau te Atua i te faaipoiporaa ei taairaa taa ê i rotopu i te hoê tane e i te hoê vahine ei niu no te utuafare.—Genese 1:27, 28; 2:18.

 Te hinaaro ra te Atua ia oaoa te feia faaipoipo. (Maseli 5:18) I roto i te Bibilia, ua horoa oia i te mau ture aveia no nia i te faaipoiporaa, oia atoa, te mau faaueraa tumu o te nehenehe e tauturu ia manuïa te hoê faaipoiporaa.

I roto i teie tumu parau

 Eaha te mau ture aveia a te Atua no nia i te faaipoiporaa?

 Mai te omuaraa, ua haamau te Atua i te faaipoiporaa no te taati noa i te hoê tane e te hoê vahine. (Genese 2:24) Aita te Atua e farii ra i te faaipoiporaa e rave rahi apiti, te mau peu mahu aore ra te feia o te faaea fare ma te ore e faaipoipo. (Tesalonia 1, 4:3) Ua haapii Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia auraro i te mau ture aveia tumu a te Atua no nia i te faaipoiporaa.—Mareko 10:6-8.

 No te Atua, e taairaa tamau te faaipoiporaa. Ia faaipoipo te hoê tane e te hoê vahine, e euhe raua ia taiva ore te tahi i te tahi e ia faaea maoro raua a ora noa ˈi raua. Te hinaaro ra te Atua ia tapea raua i tera euhe.

 Eaha te faataa-ê-raa e te faataaraa?

 I te tahi mau taime e faataa ê te hoê tane e te hoê vahine te tahi i te tahi, ei hiˈoraa, ia haere anaˈe hoê o raua e haapao hoê mero o te utuafare. Aita te Bibilia e faaitoito i te faataa-ê-raa ia tupu anaˈe te fifi i roto i te faaipoiporaa. Te faaitoito râ te Bibilia i te feia faaipoipo ia faaafaro i te fifi.—Korinetia 1, 7:10.

 Ia au i te Bibilia, o te faaturi anaˈe te tumu o te faataaraa. (Mataio 19:9) No reira, ia faaoti te hoê tane aore ra te hoê vahine i te faataa ê aore ra i te faataa no te tahi atu tumu i te faaturi, aita ta raua ia au i te Bibilia, e nehenehe faahou e faaipoipo aore ra e faaea i te tahi atu taata.—Mataio 5:32; Korinetia 1, 7:11.

 Titauhia anei ia haamana i mua i te ture te hoê faaipoiporaa ia farii te Atua i te reira?

 Te hinaaro ra te Atua ia auraro te mau Kerisetiano i te mau ture no nia i te faaipoiporaa. (Tito 3:1) Ia nehenehe anaˈe te feia faaipoipo e haamana i to ratou faaipoiporaa, e faaite ratou i te faatura no te feia mana e no te ture aveia a te Atua no nia i te faaipoiporaa ei taairaa tamau. a

 Eaha te tiaraa e te hopoia ta te Bibilia e horoa ra na te mau tane faaipoipo e te mau vahine faaipoipo?

  •   Ia tatuhaahia te mau hopoia. E titauhia i te mau tane e te mau vahine ia haapao ma te here e te faatura te tahi i te tahi. (Ephesia 5:33) E ia haapao ratou i te mau hinaaro i te pae taatiraa te tahi i te tahi e ia patoi i te mau peu atoa o te taivaraa. (Korinetia 1, 7:3; Hebera 13:4) Mai te peu e tamarii ta ratou, e tatuhaa te mau tane e te mau vahine i te hopoia no te aupuru i ta ratou mau tamarii.—Maseli 6:20.

     Aita te Bibilia e parau ra nafea te feia faaipoipo e tatuhaa ˈi i te ohipa e te ohipa no te fare. E faaoti paha ratou eaha te mea maitai aˈe no to ratou utuafare.

  •   Te tiaraa o te hoê tane faaipoipo. Te parau ra te Bibilia o “te tane faaipoipo . . . te upoo o ta ˈna vahine.” (Ephesia 5:23) O ˈna te upoo, oia hoi na ˈna e aratai i to ˈna utuafare e na ˈna e rave i te mau faaotiraa ia faufaahia ta ˈna vahine e ta ˈna mau tamarii.

     E tutava oia ma te haapao i to ratou mau hinaaro i te pae tino, huru aau e pae varua. (Timoteo 1, 5:8) E haafaufaa o ˈna i te mau huru maitatai e aravihi a ta ˈna vahine ma te apiti atu e o ˈna i roto i te ohipa e ma ta haapao i to ˈna mau manaˈo e huru aau ia rave oia i te mau faaotiraa. (Maseli 31:11, 28) Te parau ra te Bibilia ia rave maitai te mau tane faaipoipo i ta ˈna mau hopoia ma te here.—Kolosa 3:19.

  •   Te tiaraa o te hoê vahine faaipoipo. Te parau ra te Bibilia ‘ia faatura maite te vahine faaipoipo i ta ˈna tane.’ (Ephesia 5:33) E oaoa te Atua ia faatura te vahine i te tiaraa ta ˈna i horoa i ta ˈna tane.

     To ˈna tiaraa, o te tururaa ïa i ta ˈna tane, tauturu ia ˈna ia rave i te mau faaotiraa tano e ia faatura i to ˈna tiaraa ei upoo o te utuafare. (Genese 2:18) Te haafaufaa ra te Bibilia i te vahine o te haafaufaa ra i to ˈna tiaraa i roto i te faaipoiporaa.—Maseli 31:10.

 Te titau ra anei te Atua ia fanau te feia faaipoipo i te tamarii i teie mahana?

 Aita. I tahito ra, ua faaue te Atua i te tahi o ta ˈna mau tavini ia fanau i te tamarii. (Genese 1:28; 9:1) Tera râ, aita teie faaueraa e tano faahou no te mau Kerisetiano no teie mahana. Aita Iesu i faaue noa ˈˈe i ta ˈna mau pǐpǐ ia fanau i te tamarii. Aita atoa ta ˈna mau pǐpǐ matamua i parau ia fanau atoa te feia faaipoipo i te tamarii. Na te feia faaipoipo noa e faaoti e fanau anei ratou i te tamarii aore ra aita.

 Nafea te Bibilia e nehenehe ai e tauturu i to ˈu faaipoiporaa?

 Te vai ra te mau faaueraa tumu i roto i te Bibilia o te nehenehe e tauturu i te feia faaipoipo ia haamata maitai i to ratou faaipoiporaa. E tauturu atoa teie mau faaueraa tumu Bibilia i te feia faaipoipo ia ape aore ra ia faaruru i te mau fifi.

 E nehenehe te mau faaueraa tumu Bibilia e tauturu i na hoa faaipoipo ia . . .

a No te ite i te manaˈo o te Bibilia no nia i te mau faaipoiporaa e au i te mau peu tumu aore ra te opu fetii, a hiˈo i Te Pare Tiairaa 1 no Novema 2006, api 15, paratarafa 12.