Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CHINÁNDANU EJEMPLU STIʼ CANI GUPA FE | TIMOTEU

«Xiiñe ni nadxiee ni nabani casi na Señor»

«Xiiñe ni nadxiee ni nabani casi na Señor»

CHAAHUIʼ chaahuiʼ zixeleʼ Timoteu de ra lidxi, cá ique dxiiñaʼ ni chiguni. Nándabe ca compañeru stibe lu ca layú ni runibiáʼ chaahuibe. Chaahuiʼ chaahuiʼ ziyaana guidxi Listra atrá de laabe, guidxi riʼ nuu ni lu ti danihuiiniʼ ni nuu galaa de ti valle. Cuxidxihuiiniʼ Timoteu cayetenalaʼdxiʼ dede biaʼ que guʼnaʼ si jñaa ne jñaabiidaʼ ora bíʼyacaʼ maʼ zebe. Ñee zudxiguetaʼ lube atrá últimu biaje la?

Gatigá ruuyadxí apóstol Pablu lube ne ruxidxiné laabe para cuʼ gana laabe. Nanna Pablu natuí Timoteu, peru nabé ridxagayaabe modo ruchá hombrehuiiniʼ riʼ gana. Zándaca biaʼ 20 iza napa Timoteu, runi respetarbe Pablu ne nadxiibe laa stale. Yanna maʼ zinebe hombre runi xhiiñaʼ Dios ne daʼ gana riʼ ti viaje zitu de ra lídxibe. Zazácabe ne ziécabe lu barcu, ne laaca zadxaagalúcabe stale guendanagana. Qué ganna diʼ Timoteu pa zuuyaruʼ xfamilia sti biaje.

Xiñee gudixhe ique hombrehuiiniʼ riʼ guchaa modo nabani. Ñee bisaca guiráʼ cani bíʼnibe que la? Ximodo zanda gápanu fe casi gupa Timoteu.

«DEDE DXI NAHUIINI»

Guzéʼtenu ni bizaaca chupa chonna iza ante guiree Timoteu lugar ra biniisi, Listra, ti guidxihuiiniʼ nuu zitu ni riaana galaa de ti valle napa yaga nagáʼ. Zándaca riene ca binni que diidxaʼ griegu, peru riníʼcabe diidxaʼ licaónico. Ti dxi málasi guca ti yaya guidxi riʼ: bedandá Pablu ne Bernabé, chupa misioneru xpinni Cristu, de guidxi Iconio. Laga cucheechecabe diidxaʼ, biiyaʼ Pablu ti hombre nachiitaʼ ñee ni ruluíʼ biʼniʼ cré cani cusiidiʼ apóstol que. Ngue runi, bíʼnibe ti milagru ne bisiándabe laa (Hechos 14:5-10).

Stale binni de guidxi Listra runi crecaʼ historia stiʼ caadxi dios ni biquiiñeʼ xcuerpu binni ni bibani región sticaʼ. Ngue runi, guníʼ íquecaʼ Pablu naca dios Hermes ne Bernabé naca Zeus. Nabé bidii dxiiñaʼ para guiropaʼ xpinni Cristu ni qué rudxiibaʼ laca laa riʼ gucueezacaʼ ca binni que ti cadi guuticaʼ maniʼ para laacabe (Hechos 14:11-18).

Peru nuu chupa chonna binni de Listra qué ñuni crecaʼ pa dios laacabe, sínuque biʼniʼ crecaʼ binni laacabe ne nabé galán ni cayúnicabe. Casi Eunice, ti gunaa judía bichaganáʼ ti hombre griegu, * ne jñaabe, Loida, bicaadiágacabe Pablu ne Bernabé ne stale guendanayecheʼ. Yanna huaxa maʼ binadiágacabe ca diidxaʼ sicarú ni nuu ca judíu gunadiágacaʼ: maʼ beeda Mesías ne maʼ biʼniʼ stale de ca profecía cá chiguni.

Ximodo gucané viaje biʼniʼ Pablu guidxi que Timoteu yaʼ. «Dede dxi nahuiini» hombrehuiiniʼ riʼ bisiidicabe laa gannaxhii Stiidxaʼ Dios (2 Timoteo 3:15). Cásica jñaabe ne jñaabiidabe, bidiibe cuenta dxandíʼ ni cusiidiʼ Pablu ne Bernabé de Mesías. Laga hombre nachiitaʼ ñee ni bisianda Pablu que yaʼ. Zándaca dede nahuiiniʼ Timoteu biiyaʼ laabe ndaaniʼ ca calle stiʼ Listra. ¡Yanna ndiʼ nga primé biaje gúʼyabe laa zizá! Pur nga guca Eunice ne Loida xpinni Cristu, ne qué nindaa dede né hombrehuiiniʼ riʼ. Cani napa xiiñiʼ ne cani napa xhiaga yanna zanda guiziidicaʼ stale de Eunice ne Loida. Laaca zanda gácatu ti ejemplu sicarú para cani nahuiiniʼ.

«NAQUIIÑE TIDI NU STALE RA NAGANA»

¡Nanna pabiáʼ cayecheʼ guiráʼ ni guca xpinni Cristu guidxi Listra que pur ca cosa galán binadiágacaʼ que yaʼ! Peru laaca bidiicabe cuenta nagana nga gaca ti binni xpinni Cristu. Ca judíu de Iconio ne de Antioquía ni cucaalú laacabe yendacaʼ Listra ne biʼniʼ yáyacaʼ ca binni que para guiládxicaʼ Pablu ne Bernabé de raqué. Oraqueca biree guiráʼ binni cadxiichi que yenándacaʼ Pablu ne bichacaʼ guié laabe. Despué de guiráʼ golpe que, biábabe layú. Gucuaa guiráʼ binni que laabe ne guxubiyucaʼ laabe dede fuera de guidxi que, zácaxacaʼ maʼ gútibe (Hechos 14:19).

Guyé ca discípulo de Listra de ra néxhebe que ne guluucaʼ leʼ laabe. ¡Nanna dxíchinu biéchecabe ora bíʼyacabe biniibi Pablu, biasa ne biuu ndaaniʼ guidxi que sti biaje sin nidxibi! Sti dxi que, laabe ne Bernabé guyécabe Derbe para gucheechecabe diidxaʼ. Gucanesícabe binni gaca xpinni Cristu raqué, gúcacabe nadxibalú ne bibiguétacabe Listra sti biaje, neca ziuu xquendanabánicabe ra naxoo. Xiñee bibiguétacabe yaʼ. «Yeuzuhuaa chaahui cabe ca xpinni Cristu ne gudxi cabe laaca cadi iree chu ca de ni ma runi cre caʼ.» Guníʼ ique zuba Timoteu dede cadxagayaa cucaadiaga Pablu ne Bernabé. Cayábicabe ca xpinni Cristu que pabiáʼ galán cani cabeza laacabe despué que guiráʼ yuubaʼ cadíʼdicabe. Gúdxicabe laacaʼ: «Naquiiñe tidi nu stale ra nagana ante chuʼ nu ra runi mandar Dios» (Hechos 14:20-22).

Biʼniʼ Timoteu guiráʼ ni bisiidiʼ Pablu laa

Biiyaʼ Timoteu dxandíʼ bibani Pablu casi guníʼ, bisiidiʼ xcaadxi binni ca diidxaʼ nacubi ne galán neca bicaalúcabe laa. Nanna Timoteu pa chinanda ejemplu stibe laaca zazananda ca xpecinu laa. Zándaca dede bixhoze zucaalú laa. Peru qué zudii lugar chuʼ xiixa o tuuxa gucueeza laa de guni xhiiñaʼ Dios. Ca dxi riʼ, laaca nuu stale ni nahuiiniʼ casi Timoteu. Rusihuínnicaʼ nuu xpiaanicaʼ ora ruyúbicaʼ gaca xhamígucaʼ binni naguidxi fe stiʼ ni uguu gana laacaʼ ne gacané laacaʼ guiniisicaʼ galán ndaaniʼ xquidxi Dios. Laaca qué rusaanacaʼ de gúnicaʼ xhiiñaʼ Dios ni dxandíʼ, neca chuʼ tu gucaalú laacaʼ.

«RUZEETE[CAʼ] PABIÁʼ NACHAʼHUI BE»

Biaʼ chupa o chonna iza despué, bibiguetaʼ Pablu Listra sti biaje, casi bizéʼtenu ra bizulú tema riʼ. Nanna dxíchinu nabé biéchecabe ra lidxi Timoteu pur cayuuyacabe apóstol que sti biaje, yanna riʼ nebe Silas. Laaca cayecheʼ Pablu pur bibiguetaʼ raqué sti biaje. Cayuuyabe pabiáʼ maʼ biroobaʼ dxiiñaʼ bizulube que. Raqué nga bidxélabe Loida ne Eunice, xiiñiʼ, chupa gunaa xpinni Cristu ni guyuulaʼdxiʼ Pablu modo runi crecaʼ Dios (2 Timoteo 1:5). Laga Timoteu yaʼ.

Gunna Pablu jma maʼ biniisi hombrehuiiniʼ riʼ ndaaniʼ xquidxi Dios. Ca hermanu de Listra «ruzeete[caʼ] pabiáʼ nachaʼhui be», zaqueca ca de Iconio, ti guidxi ni riaana biaʼ 32 kilómetru ladu noreste (Hechos 16:2). Xiñee gúcabe nacháʼhuibe yaʼ.

Purtiʼ bisiidiʼ jñaa Timoteu ne jñaabiidaʼ laa «ni cá lu Xquiʼchi Dios» dede «dxi nahuiini», peru laaca gucuaabe conseju dxi maʼ ziniisibe (2 Timoteo 3:15). Tobi de laacani na: «Bietenalaʼdxiʼ, yanna, de [Dios] ni jma nandxóʼ ni bizáʼ lii, ca dxi nahuiiniluʼ» (Eclesiastés 12:1). Jma bisaca ca diidxaʼ riʼ para Timoteu dxi maʼ guca xpinni Cristu. Bidii cuenta ti modo jma jneza guietenalaʼdxiʼ de Dios ni bizáʼ laa nga gucheeche ca diidxaʼ nacubi ne galán ni caníʼ de Xiiñiʼ, Jesucristu. Chaahuiʼ chaahuiʼ biniti guendanatuí stiʼ ne guca nadxibalú ora bicheeche ca diidxaʼ sicarú que.

Ca hombre ni zaniruʼ ndaaniʼ ca congregación que biiyacaʼ modo ziniisi Timoteu. ¡Nanna pabiáʼ ridxá tipa ladxidóʼcabe gúʼyacabe hombrehuiiniʼ riʼ caguu gana cani rieeguʼ laa yaʼ! Peru ni jma risaca nga laaca cayuuyaʼ Jiobá modo ziniisibe ndaaniʼ xquidxi. Guníʼ Dios caadxi profecía de Timoteu, zándaca de dxiiñaʼ ni chigúnibe ndaaniʼ ca congregación que despué. Dxi yeganna Pablu guidxi Listra, bidii cuenta zanda gacanebe laa lu ca viaje chiguni casi misioneru. Ne zaqueca biiyaʼ ca hermanu ni runibiáʼ hombrehuiiniʼ que ni. Ngue runi, gudixhenacaʼ luguiáʼ Timoteu, zaqué nga bisihuínnicaʼ maʼ gulicaʼ laabe para gúnibe ti dxiiñaʼ nabé risaca para Dios (1 Timoteo 1:18; 4:14).

Qué guirá guidxagayaa Timoteu ni biʼniʼ ca xpinni Cristu riʼ, purtiʼ bisihuínnicaʼ zanda gúnibe dxiiñaʼ que. Maʼ nuube listu para chinebe Pablu. * Xi ndaʼ guníʼ ique bixhozeʼ Timoteu, ti hombre cadi xpinni Cristu, ora gunna napa xidé cheʼ xiiñiʼ guiráʼ ladu para guni dxiiñaʼ bidiicabe laa yaʼ. Zándaca cá íquebe xcaadxi cosa para xiiñibe. Laga xi guiníʼ ique jñaa ne jñaabiidaʼ Timoteu yaʼ. ¡Nabé cusiecheʼ Timoteu laacabe! Peru qué nácabe gusihuínnicabe nuucabe xizaa pa guizaacabe xiixa ladu chebe que.

Ra bizulú tema riʼ, bizéʼtenu dxi bichaa Timoteu modo nabani para cheʼ xcaadxi lugar chigucheeche diidxaʼ, laa né Pablu. Laga zixélebe de guidxi que, cada ridxihuiiniʼ stiʼ ca guié ziguxhatañeebe ne ca guixihuiiniʼ zidíʼdibe lu rusihuínnicani zebe ti lugar ni qué runibiaʼbe ne zitu de familia stibe. Ra biluxe dxi que yendá Pablu, Silas ne Timoteu guidxi Iconio despué de guzacaʼ stale. Biiyaʼ hombrehuiiniʼ riʼ caníʼ Pablu ne Silas xi biaana ca apóstol ne ca binnigola de Jerusalén. Laaca biiyabe ximodo biguidxi fe stiʼ ca binni de guidxi riʼ (Hechos 16:4, 5). Peru dérupeʼ cuzulube ndiʼ.

Yegannasícabe ca congregación nuu Galacia, bisaanacabe neza roʼ stiʼ Roma ne guzácabe gayuaa kilómetru lu pampa stiʼ Frigia. Primé guyécabe ladu guiaʼ, despué guyécabe ladu oeste. Espíritu santu stiʼ Dios yené laacabe Troas ne raqué gucuaacabe ti barcu ziné laacabe Macedonia (Hechos 16:6-12). Ca dxi que maʼ biiyaʼ Pablu nabé racané Timoteu laa. Ngue runi, bisaanabe laa guidxi Berea, laa né Silas (Hechos 17:14). Dede bidiibe lugar cheʼ Tesalónica stubi. Yenanda Timoteu ejemplu stiʼ Pablu ne biquídxibe fe stiʼ ca xpinni Cristu de raqué (1 Tesalonicenses 3:1-3).

Sicaríʼ bicaa Pablu de Timoteu: «Laasi be lade irá ni runi né naa dxiiña zanaxhii laatu casi nadxiee laatu, ne zacané laatu de idubi ladxidóʼ» (Filipenses 2:20). Guníʼ Pablu zacá purtiʼ nabé bíʼnibe dxiiñaʼ, qué nudxiibabe laca laabe ne biʼniʼ huantarbe ca guendanagana bidxaagalube. Cadi dxandíʼ nácabe ti ejemplu sicarú ni zanda chinanda cani nahuiiniʼ la? Pa nahuiiniluʼ, cadi guiaandaʼ lii zunibiáʼ binni lii pur ni gúniluʼ yanna. Lu naluʼ nuu gunibiáʼ binni nabé nacháʼhuiluʼ, pa gúniluʼ ni na Jiobá primé lu xquendanabániluʼ ne guni respetarluʼ binni.

«BIYUBI GUEDA GUUYU NAA NAGUEENDA»

Dede nahuiiniʼ Timoteu, gudixhe ique guni ni na Dios

Catorce iza biʼniné Timoteu Pablu dxiiñaʼ. Xadxí guyuube cueʼ xhamígube. Stale biaje guyuucabe nayecheʼ, peru laaca guyuu xquendanabánicabe ra naxoo (2 Corintios 11:24-27). Ne ti biaje biseguyoocabe laabe pur cucheechebe diidxaʼ (Hebreos 13:23). Cásica Pablu, Timoteu laaca gunnaxhii ca xpinni Cristu ne bizaaláʼdxibe laacaʼ. Sicaríʼ gudxi apóstol Pablu laabe: «Rietenaladxe pabiáʼ biina lu» (2 Timoteo 1:4). Timoteu laaca ruunané cani cayuunaʼ, purtiʼ runi sentirbe ni cazaacacaʼ ne riguube gana ne racanebe laacaʼ (Romanos 12:15). Guiranu naquiiñeʼ chinándanu ejemplu riʼ.

Qué ridxagayaanu ora gánnanu nabé binibiáʼcabe xpinni Cristu riʼ. Ngue runi, gudxi Pablu laabe chigánnabe congregación para cuʼbe gana, guquídxibe fe stiʼ ca xpinni Cristu ne guni nombrarbe hombre ni zanda gaca binnigola ne siervu ministerial (1 Timoteo 5:22).

Nabé gunnaxhii Pablu Timoteu; casi runi guiráʼ binni né xiiñiʼ, bisiidibe ne bidiibe stale conseju laa. Stale biaje bisietenaláʼdxibe laa guʼyaʼ cadi guixeleʼ de Dios ne cadi gusaanaʼ de guiniisi jma lu stiidxaʼ Dios (1 Timoteo 4:15, 16). Guluu Pablu gana laabe gúnibe ni jneza neca nahuiinibe ne cadi gudiibe lugar gucueeza ca guendanagana stibe laabe (1 Timoteo 1:3; 4:6, 7, 11, 12). Ne laaca gudxi Pablu laabe xi zanda gúnibe para guiándabe, zándaca purtiʼ nabé biuubaʼ ndaanibe (1 Timoteo 5:23).

Despué bidii Pablu cuenta mayaca gatiʼ, ngue runi bicaa últimu carta ra nuu Timoteu. Gunábabe laa: «Biyubi gueda guuyu naa nagueenda» (2 Timoteo 4:9). Guizáʼ gunnaxhii Pablu Timoteu, dede gúdxibe laa: «Xiiñe ni nadxiee ni nabani casi na Señor» (1 Corintios 4:17). Cumu nabé gunnaxhiibe Timoteu la? qué ridxagayaanu gánnanu gunábabe chuʼ hombrehuiiniʼ riʼ ra nuube ca últimu dxi nabánibe. Yanna laanu yaʼ, ñee laaca riguixhedxinu ladxidóʼ binni la? Ñee ruyubi binni laanu ora cadiʼdiʼ ra nagana la?

Ñee gúndaruʼ biiyaʼ Timoteu Pablu ante guuticabe laa la? Qué gánnadinu. Peru ni nánnanu nga biʼniʼ Timoteu guiráʼ ni gunda para gacané ne cuʼ gana Pablu ne xcaadxi xpinni Cristu. Zanda guininu bisisaca Timoteu Dios cásipeʼ modo riníʼ lá. Nga runi, nácabe ti ejemplu de fe para cani nahuiiniʼ ne cani huaniisi.

^ párrafo 9 Biiyaʼ tema ni láʼ «Ñee nannuʼ ni la?» ni zeeda lu revista riʼ.

^ párrafo 20 Guná Timoteu gaca circuncidar ora gunabaʼ Pablu ni laa. Neca cadi naquiiñepeʼ guni ti xpinni Cristu ni, peru cadi nuu Pablu gucaanáʼ ca judíu ni chiguni predicárcabe que hombrehuiiniʼ riʼ purtiʼ si cadi judíu bixhoze (Hechos 16:3).