Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Ñee racalaʼdxiʼ Dios: Chuʼ guiráʼ religión tobi si la?

Ñee racalaʼdxiʼ Dios: Chuʼ guiráʼ religión tobi si la?

Sicaríʼ gunabadiidxaʼ revista The Sydney Morning Herald binni ruundaʼ ni: «Ñee racané religión binni chuʼ tobi si la? o laga jmaruʼ si rutinde ni laacaʼ». Biaʼ 89% de laacaʼ bicábicaʼ jmaruʼ si rutinde ni binni.

PERU ca binni ni ná jma galán chuʼ guiráʼ religión ca tobi si, gadxé modo riníʼ íquecaʼ. Sicaríʼ guníʼ Eboo Patel, ti hombre ni gudixhe ique chuʼ guiráʼ religión tobi si ne nuu lu ti grupu ni láʼ Interfaith Youth Core: «Gudxi naa pa nuu ti religión ni qué rusiidiʼ ca xpinni guiacaʼ binni [...,] gápacaʼ guiráʼ ni nuu lu Guidxilayú [...,] ne guidxaagalucaʼ binni galán».

Ne stale religión huayuni zacá, ca budista, católicu, protestante, hindú ne ca musulmán maʼ huadaagulisaacaʼ stale biaje para gacanecaʼ ca binni pobre, gacanecaʼ binni ganna xi derechu napa, gucaalucaʼ para cadi gudii gobiernu lugar quíxhecabe bomba layú ni runibiáʼcabe casi minas terrestres ne quixhenacaʼ binni de ca cosa ni runi biidiʼ Guidxilayú. Laaca huadagulisaa stale religión para guiniʼcaʼ ximodo zanda guienesaacaʼ ne cuʼsaacaʼ gana laacaʼ. Laaca rúnicabe saa ora ridagulisaacabe ne rucaaguícabe guiʼriʼ, ruxhídxicabe saa ne runi orárcabe.

Ñee zanda guni chaahuiʼ ca religión ca guiráʼ guendanagana nápacaʼ ora guidagulisaacaʼ la? Ñee zacá racalaʼdxiʼ Dios guni para guibani binni jma galán la?

XI BÍʼNICABE PARA CHÚʼCABE TOBI SI

Tobi de ca grupu jma naroʼbaʼ ni runibiáʼcabe casi organizaciones interreligiosas lu guidubi naca Guidxilayú riniʼcaʼ nápacaʼ xpínnicaʼ ndaaniʼ 76 guidxi ne nápacaʼ jma de 200 religión lu grupu stícabe. Ni cá íquecabe gúnicabe nga «cadi gusaana guiráʼ ca religión ca de gacanesaacaʼ guiráʼ dxi», peru guizáʼ nagana para gúnicabe ni. Ca xaíque stiʼ ca grupu ca nacaʼ gulípecaʼ diidxaʼ ni gucaacaʼ lu ti guiʼchiʼ ni bíʼnicaʼ para cadi guchiichicaʼ xiixa religión o xiixa grupu de binni ni riníʼ sti diidxaʼ ni naca xpínnicabe. Xiñee bíʼnicabe zacá yaʼ. Purtiʼ cadi guirácabe gunácabe guieeteʼ lá Dios lu guiʼchiʼ ca. Nga runi gudíxhecabe cadi lica guieeteʼ láʼ Dios luni.

Peru pa qué zanda guzeetecabe de Dios xiñee riníʼcabe nácacabe ti religión yaʼ. Yanna, ximodo zanda guininu gadxé nga ni nuucabe gúnicabe riʼ ne gadxé nga ni runi ca grupu ni racané xcaadxi binni yaʼ. Nga runi, grupu riʼ qué runibiáʼcabe ni casi ti religión, sínuque ti grupu ni racalaʼdxiʼ chuʼ guiráʼ religión tobi si.

ÑEE GACANÉSICABE BINNI NGA LAANI LA?

Sicaríʼ guníʼ Dalai Lama, ti hombre nabé risaca ni rucaalú para chuʼ guiráʼ religión tobi si: «Guiráʼ religión rucaa cani binni gannaxhiisaa, guiacaʼ sti binni ne gutiidiláʼdxicaʼ stonda sti binni». Ne laaca guníʼrube: «Ni jma risaca nga gúninu cani lu xquendanabáninu».

Rihuinni dxíchica nabé risaca gannaxhiisaa binni, guiacaʼ stobi ne gutiidiláʼdxicaʼ stonda binni. Lu ca diidxaʼ guníʼ Jesús ni runibiáʼ binni casi Regla de Oro bizeetebe sicaríʼ: «Irá ni racalaʼdxi tu guni binni laatu la? ngue ca laguni laacaʼ» (Mateo 7:12). Peru, ñee naquiiñeʼ gusihuinni si ti religión ni dxandíʼ cayuni ni jneza la?

Apóstol Pablu bizeeteʼ guyuu stale binni ni ziuulaʼdxiʼ guni ni na Dios «peru cuchee cabe modo na cabe guni cabe ni». Xiñee yaʼ. Laabe guniʼbe, purtiʼ «qué riene cabe ximodo na Dios», sínuque ruyúbicabe gúnicabe «modo na cabe» (Romanos 10:2, 3). Ne cumu qué ganna chaahuicabe xi canabaʼ Dios de laacabe la? qué nisaca diʼ cani gudixhe íquecabe gúnicabe ne zaqueca guca ne fe stícabe (Mateo 7:21-23).

ÑEE RUZEETEʼ BIBLIA CHUʼ GUIRÁʼ RELIGIÓN TOBI SI LA?

Sicaríʼ guníʼ Jesús: «Dichoso ni riguixhe dxí enda ridínde» (Mateo 5:9). Laabe bíʼnibe cani bisiidibe, purtiʼ bisihuínnibe qué riuuláʼdxibe tinde binni ne gudixhedxibe ladxidóʼ binni de guiráʼ religión (Mateo 26:52). Cani bicaadiaga cani bisiidibe que gúcacaʼ xpínnibe, guyuucaʼ tobi si ne gunnaxhiisaacaʼ (Colosenses 3:14). Peru ñee gudixhe ique si Jesús gutagulisaa binni ne chuʼcaʼ tobi si la? Ñee bidaaguube ca binni de sti religión la?

Ca xaíque stiʼ ca secta stiʼ ca fariseu ne stiʼ ca saduceu guzanándacaʼ Jesús né stale xiana; dede biyúbicaʼ modo guuticaʼ laabe. Xi biʼniʼ Jesús yaʼ. Sicaríʼ gúdxibe ca discípulo stibe: «Zaa nuu cabe nacheepa lú cabe» (Mateo 15:14). Nga rusihuinni qué nidaaguʼ Jesús nin ti religión.

Gudiʼdiʼ si caadxi iza despué guyuu ti neza binni ridagulisaa Grecia ndaaniʼ guidxi Corinto, ne nabé binibiáʼcabe guidxi ca purtiʼ guyuu binni ni napa gadxé gadxé costumbre ndaaniʼ ni ne de gadxé gadxé religión laacaʼ. Yanna, ximodo naquiiñeʼ guibani ca xpinni Cristu neca nuucaʼ lade ca binni ca yaʼ. Sicaríʼ gudxi Pablu laacabe: «Cadi gaca né tu cani qué runi cre tobi si». Despué bisiénebe: «Zanda xa sa né Cristu binidxaba tobi si. O zanda xa sa chupa tobi si, tobi runi cre Cristu, stobi qué runi cre». Ngue runi, bidiibe laacaʼ conseju riʼ: «Lairee de lade cabe ne laixele de laacabe» (2 Corintios 6:14, 15, 17).

Casi maʼ bidúʼyanu ca, Biblia ruzeeteʼ cadi jneza diʼ nga chuʼ guiráʼ religión tobi si. Peru zándaca chuʼ tuuxa guiníʼ: «Yanna, ximodo nga chuʼ guiráʼ binni tobi si yaʼ».

MODO ZANDA CHUʼ BINNI TOBI SI

Ca companiá ni rucuí yoo nápacaʼ stale binni ni runi xhiiñacaʼ, ñee ñanda ñúnicabe ca dxiiñaʼ ca pa ñaca qué ninándacabe ti planu la?

Zacagá nga modo nuu ca grupu ni rutagulisaa ca religión ca yanna. Neca riníʼcabe racanésaacabe ne runi respetársaacabe qué randa riuucabe tobi si para gúʼyacabe ximodo gúnicabe ti iguidxi fe stícabe. Ne cumu stale binni gadxé modo riuuláʼdxicaʼ guibánicaʼ ne gadxé ni runi crecaʼ la? nga runi, qué randa riuu binni tobi si.

Lu Biblia zeeda ca ley stiʼ Dios, ne zeeda gaca cani casi ti planu ni racané laanu iguidxi fe stinu ne guibáninu galán. Ca binni ni rinanda ni na planu riʼ qué rápacaʼ guendanagana né ca religión ne qué ridíndecaʼ purtiʼ si de sti raza laacaʼ ne laaca maʼ biziidicaʼ ximodo gúnicaʼ dxiiñaʼ tobi si ne chuʼcaʼ nayecheʼ. Maca guníʼ Dios zazaaca ni ora guniʼbe ca diidxaʼ riʼ: «Zuchaaʼ diidxaʼ riníʼ stale guidxi ne zudieeʼ laacaʼ ti diidxaʼ nayá, para gucaacaʼ ridxi lá Jiobá, para gúnicabe ni nabe tobi si». Riníʼ binni «diidxaʼ nayá» ora nuucaʼ tobi si, ne rinándacaʼ ca ley stiʼ Dios (Sofonías 3:9; Isaías 2:2-4).

Ca testigu stiʼ Jiobá cayuni invitarcaʼ lii chigunibiaʼluʼ Yoo stiʼ Reinu ni riaana lii jma gaxha ti gúʼyaluʼ ximodo nuucabe tobi si ne qué ridíndecabe (Salmo 133:1).