Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

¡Cadi guiníʼ íqueluʼ qué ziuu dxi gácacabe xpinni Dios!

¡Cadi guiníʼ íqueluʼ qué ziuu dxi gácacabe xpinni Dios!

Ñee maʼ xadxí de nácaluʼ testigu stiʼ Jiobá ne rápaluʼ gana guni xheelaluʼ ni na Dios la?

O biʼniʼ sentirluʼ triste ora binni ni cayuundaneluʼ Biblia ni ruluíʼ nabé riuulaʼdxiʼ guiziidiʼ maʼ qué liica ñuni ni na Dios.

Ni bizaaca chupa chonna binni de Gran Bretaña zacané lii gánnaluʼ xiñee cadi naquiiñeʼ guiníʼ íqueluʼ qué ziuu dxi gaca ti binnilídxiluʼ xpinni Dios. Ne laaca zuuyaluʼ xi zanda gúniluʼ para gulaaluʼ «pan stiluʼ lu nisa» ti ganda gacaneluʼ cani caʼruʼ chuʼ ndaaniʼ xquidxi Dios (Ecl. 11:1).

NABÉ RISACA NGA CADI GUIREELUʼ GANA

Nabé risaca nga cadi guireeluʼ gana. Naquiiñeʼ guzuhuaa chaahuiluʼ lu ni runi creluʼ ne guinaazeʼ dxiichiluʼ náʼ Jiobá (Deut. 10:20). Ngapeʼ nga ni biʼniʼ Georgina. Nabé bidxiichi Kyriacos, xheelabe, ora bizulú cayuundané ca testigu stiʼ Jiobá laabe Biblia lu iza 1970. Gucalaʼdxiʼ xheelabe nusaana de niziidibe ni cá lu Biblia, qué riná chuʼ ca Testigu ralídxicabe ne maca zigusaʼbiʼ intiisi libru o revista stibe ni guidxela ralídxicabe.

Peru jma bidxiichi Kyriacos ora bizulú guyé Georgina ca guendaridagulisaa. Ti dxi guyebe ra yoo stiʼ Reinu para si gucaalube tuuxa raqué. Ora biʼyaʼ tobi de ca gunaa xpinni Cristu nuu raqué jma nanna Kyriacos guiníʼ diidxaʼ griegu que inglés la? oraqueca gucuaa teléfono stiʼ ne guniʼné sti xpinni Cristu ni riníʼ diidxaʼ griegu ni rié lade sti neza binni ridagulisaa para gueeda ne gacané laacabe. Nabé bidxagayaa Kyriacos ora biʼyaʼ pabiáʼ nachaʼhuiʼ xpinni Cristu riʼ dede bidii lugar gúʼndanebe laa Biblia. Peru málasi maʼ qué ninabe niziidirube.

Biʼniʼ huantar Georgina xheelaʼ xhonna iza jma, neca rucaalú laabe. Dede guníʼ Kyriacos zusaana laabe pa chúʼnisabe; ngue runi, dxi chichuunísabe gunábabe Jiobá cadi gusaana xheelabe laabe. Ora yendá ca xpinni Cristu ralídxibe para chinecaʼ laabe ra cayaca guendaridagulisaa que, gudxi Kyriacos laacabe: «Lasániruʼ. Nagasi maʼ nándadu laatu ndaaniʼ carru stidu». Biaana Kyriacos guidubi siadóʼ que ¡ne biiyabe ora guyuunisa xheelabe!

Casi cuarenta iza despué de binibiáʼ Georgina stiidxaʼ Dios, guyuunisa xheelaʼ ne biiyabe dxi gúcani

Dede dxi que, maʼ qué nucaalupeʼ Kyriacos laabe ne bizulú bichaa modo laa. Ne despué maʼ guyuunisa. Yanna, panda iza gudiʼdiʼ dede primé biaje guniʼné Georgina ca Testigu yaʼ. ¡Biaʼ cuarenta iza! Guidúʼyanu xi guníʼ Kyriacos: «Guizáʼ nuaaʼ nayecheʼ purtiʼ qué nudii xheelaʼ lugar ñuu xiixa ni nucueeza laa de ñuni adorar Dios». Ne Georgina guníʼ: «Maca gudixheʼ iqueʼ qué zaxeleʼ de Jiobá, neca rucaalú xheelaʼ naa. Qué nusaanaʼ de ñuneʼ orar guiráʼ ca iza gudiʼdiʼ que ne qué ñuu ora niníʼ iqueʼ qué ziuu dxi gácabe xpinni Dios».

BISIHUINNI MAʼ GADXÉ LII

Sti cosa ni caquiiñeluʼ para ganda gacaneluʼ xheelaluʼ nga gusihuínniluʼ maʼ nabániluʼ casi ti xpinni Cristu. Guidúʼyanu xi conseju bidii apóstol Pedru ca gunaa ni maʼ bichaganáʼ: «Hermana caʼ, lauzuuba stiidxa xheela tu, purti pa nuu de laaca qué runi cre stiidxa Cristu la? zándaca iguudxi ra guʼya runi xheela jneza» (1 Ped. 3:1, 2). Yenanda Christine ni na conseju riʼ, neca zacá, gudiʼdiʼ stale iza para gunda bicuudxibe John, xheelabe. Dxi guca Chirstine testigu stiʼ Jiobá raca jma de gande iza, xheelabe guníʼ cadi caquiiñeʼ diʼ guni cré Dios. Peru neca huaxiéʼ riuulaʼdxiʼ John chuʼ ndaaniʼ ti religión, biiyabe pabiáʼ rusisaca xheelabe guiráʼ ca cosa nacubi caziidiʼ. John guníʼ: «Bidieeʼ cuenta pabiáʼ rusiécheni laabe. Gucaneni laabe para gácabe ti gunaa nadxibalú, ne gucané ngue naa stale para gunda bidxieeluáʼ caadxi guendanagana ni gudideʼ».

Qué ñuu dxi nucaa Christine xheelaʼ ñuu ndaaniʼ religión stiʼ. Laabe rietenaláʼdxibe: «Dede primé que bidii Christine cuenta qué zanda diʼ gacanebe naa pa gacaláʼdxibe gucaabe naa chuaaʼ ndaaniʼ religión stibe, ngue runi gulézabe ne bidiibe lugar guiziideʼ biaʼ gapaʼ gana ne modo racalaʼdxeʼ». Ora ruuyaʼ Chirstine guiree ti tema ni riuulaʼdxiʼ John lu Torre stiʼ ni rapa o lu ¡Despertad! casi ni caníʼ de cani bizáʼ Dios o de ciencia la? ruluiʼbe ni xheelabe ne rábibe laa: «Zuluaʼsiaʼ ziuuláʼdxiluʼ gúʼndaluʼ tema riʼ».

Guca jubilar si John biquiiñeʼ caadxi de tiempu stiʼ para gapa jardín nuu ralidxi. Cumu jma maʼ nápabe tiempu la? bizulú guníʼ íquebe lu caadxi cosa ni jma risaca. Gunabadiidxabe laca laabe: «Ñee málasi guyuu binni ndaaniʼ Guidxilayú la? o nuu xi pur bizáʼcabe laanu». Ti dxi, laga caniʼné ti xpinni Cristu laabe gunabadiidxaʼ laabe pa ñuuláʼdxibe ñuundanécabe laabe Biblia. John cusiene: «Cumu maʼ cayuneʼ cré nuu Dios dxi que la? gudxeʼ laabe gúʼndanebe naa».

¡Galán nga qué niníʼ ique Christine qué ziuu dxi gaca xheelaʼ xpinni Dios! Gudiʼdiʼ si gande iza de canábabe Dios gacané xheelabe chuulaʼdxiʼ guiziidiʼ ni cá lu Biblia, biiyabe laa guyuunisa. Yanna riʼ, guirópacabe rúnicabe ni na Jiobá né stale guendanayecheʼ. John guníʼ ca diidxaʼ riʼ: «Guyuu chupa cosa ni jma gucané naa. Tobi de laacani nga guendanachaʼhuiʼ stiʼ ca Testigu ne pabiáʼ sicarú modo guníʼnecaʼ naa. Ne stobi nga purtiʼ bichaganaʼyaʼ ti gunaa ni naca testigu stiʼ Jiobá, ne nannaʼ qué zucheenebe naa, runeʼ cré laabe ne rúnibe ca dxiiñaʼ stibe né stale gana». Biʼniʼ Christine ni na ca diidxaʼ zeeda lu 1 Pedro 3:1 ne zanda guiniʼbe dxandíʼ ribeendú binni ni galán ora rinanda conseju riʼ.

CA BIIDXIʼ NI RUDII CUANANAXHI NECA MAʼ GUDIʼDIʼ IZA

Yanna, xi zanda gúninu pa málasi maʼ qué chuulaʼdxiʼ tuuxa guiziidiruʼ jma de lu Biblia yaʼ. Rey Salomón bicaa: «Bidxiibaʼ biidxiʼ stiluʼ siadóʼ, ne cadi guiaanadxí naluʼ dede ora gaca huadxí; purtiʼ qué gánnadiluʼ paraa zandánini, pa raríʼ o pa raricaʼ, o guiropaʼ lugar ca» (Ecl. 11:6). Nuu tiru ridiʼdiʼ stale iza para ganda guiene chaahuiʼ tuuxa pabiáʼ risaca chuʼ gaxha de Jiobá, cásica rindaa para guiroobaʼ ti yaga huiiniʼ ne gudii cuananaxhi stiʼ (Sant. 4:8). Nga runi, zándaca málasi zadxiña dxi zadxaaguʼ tuuxa ni bíʼndaneluʼ dxiqué ni maʼ naca Testigu yanna.

Ngapeʼ nga ni bizaaca Alice, ti gunaa de India ni yebíʼ Inglaterra ne bizulú cayuundaʼ Biblia lu iza 1974. Riniʼbe diidxaʼ hindi, peru rápabe gana guiziidiʼ chaahuibe inglés. Ngue runi bidagulisaanebe caadxi xpinni Cristu ni riníʼ diidxaʼ riʼ ne biindanécabe laabe Biblia stale iza. Neca nánnabe dxandíʼ guiráʼ ni caziidibe, peru qué niníʼ íquebe pabiáʼ risaca cani. Ne laaca nabé riuuláʼdxibe gápabe stale bidxichi ne riuuláʼdxibe chebe saa. Despué maʼ qué ninabe ñuundanécabe laabe Biblia.

Gudiʼdiʼ si biaʼ treinta iza, bicaa Alice ra nuu Stella, ti gunaa xpinni Cristu ni bíʼndané laabe Biblia. Lu carta que guníʼ Alice sicaríʼ: «Naa nga gunaa bíʼndaneluʼ Biblia lu iza 1974 ne ziécheluʼ ora gánnaluʼ guyuaanisaʼ lu últimu guendaridagulisaa de chonna gubidxa ni guca. Lii nga ti binni ni nabé gucané naa. Bisiidiluʼ naa ni dxandíʼ, casi ora nudxiibaluʼ ti biidxiʼ ndaaniʼ ladxiduáʼ, neca cadi cá iqueʼ gudieeʼ naa Dios, peru guiráʼ ni biziideʼ que gúpacani ndaaniʼ ladxiduáʼ ne qué ñaandaʼ cani naa».

Sicaríʼ na carta biseendaʼ Alice ra nuu Stella: «Naa nga gunaa bíʼndaneluʼ Biblia lu iza 1974 ne ziécheluʼ ora gánnaluʼ guyuaanisaʼ lu últimu guendaridagulisaa de chonna gubidxa ni guca»

Xi bizaaca yaʼ. Alice guníʼ nabé guyuu triste ora guti xheelaʼ lu iza 1997. Biʼniʼ orarbe, ne biaʼ chii minutu despué guyé chupa gunaa Testigu ni riníʼ diidxaʼ panjabí ralídxibe ne bisaananécabe laabe tratadu ni láʼ ¿Qué esperanza hay para los seres queridos que han muerto? Biénebe zaqué nga bicabi Jiobá oración stibe, ngue runi gudixhe íquebe guyúbibe ca Testigu. Paraa guidxélabe ca binni que yaʼ. Bidxélabe ra ridagulisaa ca xpinni Cristu ni riníʼ diidxaʼ panjabí lu ti libreta yooxhoʼ ra cá dirección ni bidii Stella laabe. Nabé sicarú modo bidxaagalú ca Testigu laabe ora guyebe ra Yoo stiʼ Reinu. Alice guníʼ: «Qué ziuu dxi guiaandaʼ naa pabiáʼ nachaʼhuiʼ gúcacabe né naa, ne maʼ qué ñuaapiaʼ triste».

Maʼ qué ñaadxaʼ Alice guiráʼ guendaridagulisaa, bizulú biindanécabe laabe Biblia ne biziidiʼ chaahuibe guiniʼbe ne gucaabe diidxaʼ panjabí. Guyuunísabe lu iza 2003. Sicaríʼ bilúxebe carta stibe: «Xquíxepeʼ lii pur ni bisiidiluʼ naa, casi ora nudxiibaluʼ ti biidxiʼ ndaaniʼ ladxiduáʼ raca 29 iza ne pur ejemplu galán stiluʼ».

«Xquíxepeʼ lii pur ni bisiidiluʼ naa, casi ora nudxiibaluʼ ti biidxiʼ ndaaniʼ ladxiduáʼ raca 29 iza ne pur ejemplu galán stiluʼ.» (Alice)

Xi rusiidiʼ ni bizaaca ca xpinni Cristu riʼ laanu yaʼ. Pa nayá ladxidóʼ ti binni, pa qué rudxiibaʼ laca laa ne pa riuulaʼdxiʼ guiziidiʼ de Dios la? zacané Jiobá laa para guiziidiʼ ni cá lu Biblia neca tiidiʼ stale iza, cásica nuu tiru rindaa para guindani ti biidxiʼ. Lu tobi de ca ejemplu stiʼ Jesús guníʼ ca diidxaʼ riʼ: «Ne xuba que candani ne caniisi, peru qué ganna [ni riguu biní que] ximodo raca ni. Stubi layú que rusiniisi ni. Primeru riree bandaga, ne óraque dú, ne de raqué ma zee» (Mar. 4:27, 28). «Stubi» yaga huiiniʼ que riniisi chaahuiʼ chaahuiʼ. Nin tobi de cani rucheeche diidxaʼ qué ganna ximodo riniisi stiidxaʼ Dios ndaaniʼ ladxidóʼ binni. Nga runi, cadi gusaana de gucheecheluʼ diidxaʼ purtiʼ zacá zanda gacaneluʼ stale binni guiziidiʼ de Dios, casi ñaca nindísaluʼ ti cosecha naroʼbaʼ.

Cadi guiaandaʼ lii pabiáʼ risaca guni orarluʼ. Georgina ne Christine qué nusaana de ñuni orarcaʼ. Cadi gusaana de guni orarluʼ ne cadi íqueluʼ qué ziuu dxi gácacabe xpinni Dios, purtiʼ ra «tiidiʼ si stale dxi» zándaca zadxélaluʼ «pan» ni bindaaluʼ lu nisa (Ecl. 11:1; Rom. 12:12).