Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

¿Ñee zabániluʼ nayecheʼ pa gácaluʼ ti binni nachaʼhuiʼ la?

¿Ñee zabániluʼ nayecheʼ pa gácaluʼ ti binni nachaʼhuiʼ la?

Maʼ xadxí riníʼ ique binni pa gácaluʼ nachaʼhuiʼ la? zacané nga lii guibániluʼ nayecheʼ. Guzéʼtenu ti ejemplu, Confucio, ti maestru ne filósofo ni bibani lu iza 551 hasta 479 ante de ca dxi stinu, guníʼ: «Cadi gúniluʼ binni ni qué racaláʼdxiluʼ gúnicabe lii». * Stale binni de Asia nacaʼ biaʼsi ni guníʼ hombre riʼ.

NI RUNI STALE BINNI

Stale binni riníʼ ique para guibániluʼ galán la? caquiiñeʼ gúniluʼ ni jneza. Nga runi, rúnicaʼ stipa guni respetarcaʼ binni, gaca xpiaʼcaʼ galán ne gápacaʼ ti conciencia nayá. Ti gunaa láʼ Linh, ni nabeza Vietnam ná: «Dede dxi nahuiineʼ guníʼ iqueʼ pa guneʼ ni jneza la? zié ni naa galán».

Nuu binni runi ni jneza purtiʼ nga nga ni rusiidiʼ religión sticaʼ. Ti hombre de Taiwán ni láʼ Hsu-Yun, guníʼ: «Bisiidicabe naa ora rati ti binni la? zabani nayecheʼ pa biʼniʼ ni jneza, peru pa coʼ la? zacaná».

NI RIBEENDÚ BINNI

Nuu binni ná ora racanecaʼ xcaadxi la? rié ni laacaʼ galán. Peru stale de laacaʼ maʼ bidiicaʼ cuenta qué riree ca cosa ca modo cabézacaʼ. Shiu Ping, ti gunaa de Hong Kong, guníʼ: «Pur ni maʼ bizaacaʼ, zanda guinieeʼ cadi guiráʼ binni ni runi ni jneza ribeendú ni galán. Bineʼ biaʼ gúndatiʼ para gapa familia stinneʼ ni iquiiñeʼ, bineʼ ni jneza, peru qué nibaneniáʼ xheelaʼ nayecheʼ ne últimu la? bisaanabe naa ne xiiñeʼ».

Stale tu laa maʼ bidii cuenta qué racané religión binni guni ni jneza. Etsuko, ti gunaa nabeza Japón, bizeeteʼ: «Guyuaaʼ lade ti religión ne bineʼ caadxi dxiiñaʼ para gacaniaʼ ca joven de raqué. Bireeʼ gana ora biiyaʼ nabé feu xpiaʼ ca binni rié yuʼduʼ que, ridíndecaʼ para tídicaʼ lú stobi ne cadi jneza modo riquiiñecaʼ bueltu stiʼ yuʼduʼ que».

«Bineʼ biaʼ gúndatiʼ para gapa familia stinneʼ ni iquiiñeʼ, bineʼ ni jneza, peru qué nibaneniáʼ xheelaʼ nayecheʼ ne últimu la? bisaanabe naa ne xiiñeʼ» (SHIU PING, HONG KONG)

Caadxi binni ni napa religión riuucaʼ triste purtiʼ pur gana si bíʼnicaʼ ni jneza. Ne nga peʼ nga ni bizaaca Van, ti gunaa de Vietnam. Sicaríʼ guniʼbe: «Guiráʼ dxi ribaqueʼ cuananaxhi, guieʼ ne guendaró lu bidóʼ. Runeʼ ni para guicaaʼ ti ndaayaʼ galán despué. ¡Xadxí bineʼ ni jneza ne bineʼ adorar bidóʼ...! Peru neca bineʼ guiráʼ ndiʼ la? qué nibaneʼ nayecheʼ purtiʼ nabé guca huará xheelaʼ. Ne baʼdudxaapaʼ stinneʼ ni cayuni estudiar sti guidxi gutiʼ dxi napa 20 iza».

Neca nuu binni ni runi ni jneza, stale de laacaʼ qué ribánicaʼ galán, peru ¿xi naquiiñeʼ gúninu para guibáninu nayecheʼ yaʼ? Para gánnanu ni la? caquiiñenu xiixa ni gacané laanu, ni guicabi ca pregunta stinu ne ni guluíʼ laanu ximodo zanda guibáninu nayecheʼ. Peru ¿paraa zanda guidxélanu ni yaʼ?

^ párrafo 2 Pa racaláʼdxiluʼ gánnaluʼ jma de ni bisiidiʼ Confucio, biindaʼ capítulo 7, párrafo 31 hasta 35 stiʼ libru ni láʼ El hombre en busca de Dios, ni biʼniʼ ca testigu stiʼ Jehová, nuuni lu www.isa4310.com.