Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

¿Ximodo peʼ guca Jesús?

¿Ximodo peʼ guca Jesús?

Ni ricabi Biblia

 Guirutiʼ ganna ximodo peʼ guca Jesús purtiʼ Biblia qué ruzeeteʼ de laani. Ndiʼ rusihuinni qué risaca peʼ modo bihuínnibe dxiqué. Peru Biblia racané laanu gánnanu caadxi cosa de ximodo peʼ gúcabe.

  •   Modo bihuinni Jesús: Guca Jesús judíu ne zándaca yendeebe familia stiʼ jñaabe, ca semita (Hebreos 7:14). Qué ñácabe gadxé peʼ de xcaadxi binni, purtiʼ dxi guyebe Jerusalén guirutiʼ ñunibiáʼ laabe (Juan 7:10, 11). Laaca zándaca qué ñácabe gadxé peʼ de ca discípulo stibe. Guietenaláʼdxinu dxi gunaazecabe Jesús, gupa xidé biluíʼ Judas Iscariote tu peʼ nga laabe para gunda gunaaze ca binni que laabe (Mateo 26:47-49).

  •   Guicha íquebe: Zándaca cadi ziuulaʼ guca guicha ique Jesús purtiʼ Biblia ná «nituí lú hombre pa nudii lugar nigaa guicha ique» (1 Corintios 11:14).

  •   Guicha ruaabe: Gupa Jesús guicha ruaa. Laabe yenándabe ni zeeda lu ley stiʼ ca judíu que purtiʼ ley que biʼniʼ prohibir ni ca hombre ugacaʼ guicha ruaacaʼ (Levítico 19:27; Gálatas 4:4). Ne laaca riete guicha ruaa Jesús lu ti profecía ni caníʼ de ximodo zuninácabe laabe (Isaías 50:6).

  •   Xcuérpube: Guca Jesús ti hombre nadipaʼ. Guzabe zitu para bisiidibe de Reinu stiʼ Dios (Mateo 9:35). Chupa biaje guládxibe ca ni cutoo ndaaniʼ templu stiʼ bixhózebe, bitiixhibe mexaʼ sticaʼ ne guládxibe guiráʼ ca maniʼ sticaʼ né ti chicote (Lucas 19:45, 46; Juan 2:14, 15). Ti libru ná: «Guiráʼ ca relatu ni zeeda lu ca evangeliu, rusihuinni ca ni guca Jesús ti binni nazaaca» (Cyclopedia de M’Clintock y Strong, volumen IV, yaza 884).

  •   Lube: Guca Jesús ti hombre ni gunnaxhii ne ni biá binni ne bihuinni zacá ni pur modo bihuinni lube ora guníʼnebe binni (Mateo 11:28, 29). Guiráʼ clase binni guyuulaʼdxiʼ cheʼ ra nuube para quixhedxibe ladxidoʼcaʼ ne gacanebe laacaʼ (Lucas 5:12, 13; 7:37, 38). Dede ca xcuidihuiiniʼ guyuuláʼdxicaʼ checaʼ ra nuube (Mateo 19:13-15; Marcos 9:35-37).

Ni cadi jneza riníʼ binni de modo guca Jesús

 Ni runi cré binni: Nuu binni riníʼ ique zá Jesús de raza stiʼ ca negru purtiʼ lu libru stiʼ Apocalipsis ná blancu guicha íquebe ne ruzaaniʼ ñeebe casi «cobre refinadu» (Apocalipsis 1:14, 15).

 Ni dxandíʼ: Lu libru stiʼ Apocalipsis ruzeeteʼ ni de «caadxi señal» (Apocalipsis 1:1). Ora ruzeeteʼ ni de guicha ique ne ñee Jesús caníʼ ni de manera simbólicu para gusiene ni ca cualidad ni gupa Jesús dxi biasa de lade gueʼtuʼ. Ne cadi caníʼ ni de ximodo peʼ guca Jesús dxi guyuu lu Guidxilayú riʼ. Ora ruzeeteʼ Apocalipsis 1:14 blancu ique ne guicha ique Jesús, casi nieve, ni cuzeeteʼ ni nga de color ca. Pur blancu guicha ique Jesús runi representar ni pabiáʼ nuu xpiaanibe purtiʼ maʼ xadxí de nabánibe (Apocalipsis 3:14). Nga runi versículo riʼ cadi caníʼ ni guca guicha ique Jesús casi peʼ nieve.

 Lu visión riʼ ná ruzaaniʼ ñeebe «casi ruzaaniʼ cobre refinadu ora cayaca fundir ndaaniʼ horno» (Apocalipsis 1:15). Laaca ruzeeteʼ ni «ruzaaniʼ lube casi gubidxa ora ruzaaniʼ jma nadipaʼ» (Apocalipsis 1:16). Ni dxandíʼ la? visión riʼ simbólicu ni purtiʼ nin ti raza ni nuu ndaaniʼ Guidxilayú riʼ qué gapa color ni riete racá. Lu ca versículo riʼ laaca cusiene ca ni laanu despué de biasa Jesús de lade gueʼtuʼ, yanna maʼ «nabézabe ti lugar ra nuu biaaniʼ ra qué zanda guidxíñacabe» (1 Timoteo 6:16).

 Ni runi cré binni: Guca Jesús ti binni débil ne nadá.

 Ni dxandíʼ: Cadi débil diʼ guca Jesús, sínuque gúcabe nadipaʼ ne nadxibalú. Guzéʼtenu ti ejemplu, dxi canayubi ti grupu de soldadu guinaaze laabe guniʼbe né stale valor laabe nga Jesús ni canayúbicabe que (Juan 18:4-8). Laaca zanda guininu qué nidxaga Jesús nagueenda purtiʼ dxiiñaʼ ni bíʼnibe de carpinteru que riquiiñeʼ ni stale stipa (Marcos 6:3).

 Yanna, ¿xiñee biquiiñeʼ Jesús chuʼ tu gacané laa guáʼ yaga ra chigacaná que yaʼ? ¿Ne xiñee gútibe ante de ca hombre ni gucuánebe lu yaga que yaʼ? (Lucas 23:26; Juan 19:31-33). Ante guuticabe laabe maʼ qué gapa xcuérpube stipa. Guidubi gueelaʼ qué ñásibe purtiʼ nabé maʼ bininácabe laabe (Lucas 22:42-44). Guidubi gueelaʼ gudiñe ca judíu laabe ne sti que guizáʼ bininá ca romanu laabe (Mateo 26:67, 68; Juan 19:1-3). Zándaca pur guiráʼ ni bizaacabe riʼ gútibe nagueenda.

 Ni runi cré binni: Guca Jesús ti binni triste.

 Ni dxandíʼ: Gupa Jesús ca cualidad galán ni napa Bixhoze ni nuu guibáʼ, Jehová, ni runibiáʼcabe lu Biblia casi ti «Dios ni nayecheʼ» (1 Timoteo 1:11; Juan 14:9). Ne bisiidiʼ Jesús ximodo zanda guibani binni nayecheʼ (Mateo 5:3-9; Lucas 11:28). Nga runi zanda guininu pur modo guca Jesús bihuinni gúcabe ti binni nayecheʼ.