Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A PEE I TO RATOU FAAROO | DEBORA

‘Itehia maira vau ei metua i Iseraela nei’

‘Itehia maira vau ei metua i Iseraela nei’

TE HIˈO ra Debora i te mau faehau tei haaputuputuhia i nia i te tupuai o te mouˈa Tabora. Mea putapû mau ia ite ia ratou i reira. I te hitiraa o te mahana, ua ite oia i te itoito o te mau faehau e te faaroo o to ratou raatira o Baraka. E tamatahia râ to ratou itoito e faaroo i tera mahana noa ˈtu 10 000 faehau puai ratou. Mea ino mau hoi te enemi e arohia. Noa ˈtu to ratou rahi, mea iti ta ratou mauhaa tamaˈi. Ua haere noa ˈtu râ ratou i te aroraa no te mea ua faaitoito atu teie vahine.

A feruri na ia Debora. Te tia ra o ˈna e Baraka i te vahi teitei no te mataitai i te fenua rahi i mua ia raua e te hauti ra to ˈna ahu i te mataˈi. Mea parahurahu te tupuai o te mouˈa Tabora. E 400 metera i raro noa ˈtu, e nehenehe e itehia te peho Esdrelon e tae noa ˈtu i te tuhaa apatoa tooa o te râ. E tahe te anavai Kisona na tera mau vahi ruperupe tae atu i te mouˈa Karemela e tapae atu ai i te miti Rahi. Ua mǎrô paha te anavai i taua poipoi ra, e ohipa ê râ te anaana ra. O te mau tipi fefe auri itehia na roto mai i te mau huira o na 900 pereoo tamaˈi o te nuu a te raatira rahi Sisera. Ua opua oia e taparahi oioi i teie rahiraa Iseraela!

Ua ite Debora te tiai ra Baraka e ta ˈna mau faehau eaha ta ˈna e parau e e faaue ia rave. O ˈna noa anei te vahine i reira? Eaha to ˈna huru i mua i tera hopoia rahi? Ua uiui anei eaha ta ˈna ohipa i ǒ? Aita roa ˈtu! Na to ˈna Atua o Iehova i faaue ia ˈna ia aratai i tera aroraa. Ua faaite atoa e faaohipa oia hoê vahine no te faaoti i te reira. (Te mau tavana 4:9) Eaha te haapii mai i te itoito o Debora e to teie mau faehau ia puai atu â to tatou faaroo?

“E HAERE OE I TE MOUˈA RA O TABORA”

I te taime matamua a faahitihia ˈi no Debora i roto i te Bibilia, ua parauhia e “peropheta vahine” o ˈna. E vahine taa ê mau ïa Debora, e ere râ o ˈna anaˈe te vahine i amo i tera hopoia. * Taa ê atu i te toroa peropheta, ua faatitiaifaro atoa oia i te mau peapea rii ma te faaite i te manaˈo o Iehova.—Te mau tavana 4:4, 5.

I ora na Debora i te vahi mouˈa ra o Epheraima, i ropu i te oire Betela e Rama. E parahi na oia i raro aˈe i te hoê tumu tamara no te tauturu i te taata ia au i te aratairaa a Iehova. E ere iho â paha i te mea ohie, aita râ oia i haaparuparu. E hinaaro-mau-hia hoi ta ˈna tauturu. Ua apiti oia i te papairaa i te tahi himene faaurua e te Atua. Teie te tahi parau no nia i to ˈna nunaa taiva: “Ua rave ratou i te atua apî, ua tae roa te tamaˈi i roto i to ratou mau oire i reira!” (Te mau tavana 5:8) Ua faarue Iehova i to ˈna nunaa i te rima o te mau enemi no te mea ua tavini ratou i te mau atua ěê. Haavî ihora te arii Kanaana Iabina ia ratou na roto i te raatira faehau rahi Sisera.

Sisera! I te faaroo-noa-raa i tera iˈoa, ua mǎtaˈu roa to Iseraela. Mea ino roa te mau peu e te haamoriraa a to Kanaana. E pûpû hoi ratou i te mau tamarii ei tusia e e rave i te peu faaturi i roto i te hiero. Eaha te huru ia faatere te hoê raatira Kanaana e ta ˈna mau faehau? Te faatia ra Debora i roto i ta ˈna himene, aita e haapaoraa te oraraa e e faarue te taata atoa i te oire. (Te mau tavana 5:6, 7) E tapuni paha te taata i roto i te ururaau e te mau faa. E mǎtaˈu i te haere i te faaapu aore ra i te ora i roto i te oire iti aita e patu paruru. E riaria atoa i te ori haere na nia i te purumu rahi no to ratou mǎtaˈu ia hamani-ino-hia ratou, ia haruhia ta ratou tamarii aore ra ia maferahia ta ratou vahine. *

Ua ora noa ratou i roto i te mǎtaˈu 20 matahiti e tae roa i te taime i ite ai o Iehova ua hinaaro to ˈna nunaa etaeta e taui. Mai tei papaihia i roto i te himene a Debora raua Baraka, ua tae te taime i ‘itehia ˈi Debora ei metua i Iseraela nei.’ Aita tatou i ite ua fanau anei te vahine a Lapidota o Debora i te tamarii. E auraa râ to tera parau. Ua faatoroa o Iehova ia Debora no te paruru i to ˈna nunaa mai te hoê metua vahine ra te huru. Ua faaue oia ia ˈna ia faatoroa i te taata faaroo puai, te tavana Baraka, e ia tauturu ia ˈna no te aro atu ia Sisera.—Te mau tavana 4:3, 6, 7; 5:7.

Ua faaitoito Debora ia Baraka ia tia no te faaora i te nunaa o te Atua

“E haere oe i te mouˈa ra o Tabora,” ta Iehova ïa i faaue na roto ia Debora. Ua putuputu Baraka 10 000 taata no roto mai e piti opu o Iseraela. Ua faaite Debora i ta te Atua i parau. E pau ia ratou te raatira faehau puai ra o Sisera e ta ˈna mau pereoo tamaˈi e 900! Ua maere roa Baraka i tera parau, aita hoi ta Iseraela e nuu e aita atoa e mauhaa tamaˈi. Ua farii noa râ Baraka i te haere i te aroraa, ia pee atu râ Debora ia ˈna i nia i te mouˈa Tabora.—Te mau tavana 4:6-8; 5:6-8.

No ta ˈna aniraa, ua manaˈo vetahi e faaroo paruparu to Baraka. Ua hape roa râ ratou! Aita hoi oia i taparu i te Atua ia horoa ˈtu â i te mauhaa tamaˈi. Ei taata faaroo puai, ua ite Baraka i te faufaaraa ia haere atu te hoê tia o Iehova no te faaitoito ia ˈna e ta ˈna mau faehau. (Hebera 11:32, 33) Ua farii Iehova i ta ˈna aniraa e ua vaiiho ia Debora ia haere. Ua faaue râ o Iehova i te peropheta vahine ia tohu eita te hanahana o te upootiaraa i te tamaˈi e riro i te hoê tane. (Te mau tavana 4:9) Ua faaoti hoi te Atua na te hoê vahine e haapohe i te taata ino ra o Sisera!

I teie mahana, te faaruru ra te mau vahine e rave rahi ohipa tia-ore, haavîraa e hamani-ino-raa. Mea varavara ratou i te faaturahia mai ta te Atua e titau ra. E tane anei aore ra e vahine, hoê â anaˈe faufaaraa to raua i te aro o te Atua e e nehenehe toopiti atoa e fanaˈo i ta ˈna farii maitai. (Roma 2:11; Galatia 3:28) Te haamanaˈo mai ra te hiˈoraa o Debora e horoa atoa Iehova i te mau vahine i te hopoia faufaa mau no te faaite i to ˈna tiaturi e farii maitai ia ratou. Mea faufaa ia ore tatou ia riro i te manaˈo hape o teie nei ao.

“UA AUEUE TE FENUA, UA TARAPAPE TE RAˈI”

Ua haaputuputu Baraka i ta ˈna nuu, 10 000 tane mǎtaˈu ore i te aro i te nuu puai mau a Sisera. A aratai ai Baraka i ta ˈna mau faehau i nia i te mouˈa Tabora, ua oaoa oia te vai ra hoê taata no te faaitoito ia ratou. Te taiohia ra: “Haere atoa ˈtura hoi Debora i nia.” (Te mau tavana 4:10) Auê hoi teie mau faehau i te puaihia i to ratou iteraa i teie vahine itoito e haere atoa i nia i te mouˈa Tabora. Ua ineine oia i te pohe na muri ia ratou no to ˈna faaroo i te Atua ra o Iehova.

Ua haa oioi Sisera i to ˈna iteraa aita Iseraela i mǎtaˈu i te faaineine i te hoê nuu no te aro ia ˈna. Ua apiti atoa ˈtu te tahi mau arii no Kanaana i te aroraa, na reira atoa Iabina, te arii puai roa ˈˈe rotopu ia ratou. Ua faaroohia te mau puaahorofenua, ua aueue te fenua e ua î roa te peho i te mau pereoo tamaˈi e rave rahi a Sisera. Papu roa i te nuu puai no Kanaana e upootia oioi ratou i nia i te nuu a Iseraela.—Te mau tavana 4:12, 13; 5:19.

Eaha ta Baraka raua Debora i rave i mua i teie nuu e piri noa mai ra? Mea ohie aˈe ia aro i te nuu Kanaana ia faaea ratou i nia i te vahi pahee o te mouˈa Tabora. E titauhia hoi te hoê fenua papu no te mau pereoo tamaˈi. E haere noa râ Baraka i te aroraa mai ta Iehova i faaue e ua tiai i te aratairaa a Debora. Tae ihora te taime ua parau Debora: “A tia i tena na; o te mahana hoi teie e horoa mai ai Iehova ia Sisera i to rima na: e ere ua reva na Iehova na mua ia oe na?” Teie â tei papaihia: “Ua pou ihora Baraka i raro mai nia mai i taua mouˈa ra o Tabora, e na taata atoa hoê ahuru i te tausani i te peeraa ia ˈna.”—Te mau tavana 4:14. *

Ua pou te nuu a Iseraela i raro e ua tia i te vahi papu i mua maitai i te mau pereoo tamaˈi riaria mau. Ua reva anei o Iehova na mua ia ratou mai ta Debora i tohu? Papu roa. Teie tei papaihia: “Ua aueue te fenua, ua tarapape te raˈi.” Ua haapeapeahia ˈtura te nuu rahi a Sisera e haamata ˈtura te ûa i te topa! Ua puai roa mai te reira i maraa oioi ai te faito o te pape. Riro atura te mau pereoo tamaˈi teiaha i te auri ei fifi no ratou. Ua mau e ua mure te reira i roto i te vari.—Te mau tavana 4:14, 15; 5:4.

Aita te ûa i haafifi ia Baraka e ta ˈna mau faehau. Ua ite ratou o vai to muri mai i te reira. Ua horo tia noa ratou e aro i te nuu puai no Kanaana. Ua haapohe te mau Iseraela i te nuu taatoa a Sisera mai ta te Atua i faaue. Ua maraa te pape e ua î roa te anavai Kisona i tere noa ˈi te mau tino pohe i te miti Rahi.—Te mau tavana 4:16; 5:21.

Ua aro o Iehova no to ˈna nunaa e ua pau te nuu puai a Sisera mai ta Debora i tohu

Aita Iehova e faaue faahou ra i ta ˈna mau tavini ia haere i te aroraa e te mauhaa tamaˈi. E aroraa taa ê ta ratou i teie mahana. (Mataio 26:52; Korinetia 2, 10:4) E faaite tatou tei teihea pae tatou ma te auraro ia Iehova i roto i teie nei ao. E titauhia te itoito no te feia e tia i te pae o Iehova, e faaruru hoi ratou i te hamani-ino-raa. Aita râ Iehova i taui. Mai ta ˈna i rave no Debora, Baraka e te mau faehau itoito no Iseraela, e tauturu atoa oia i te mau taata e faaroo e e tiaturi ia ˈna.

E VAHINE HAAMAITAI-ROA ˈˈE-HIA I TE MAU VAHINE

Mea na raro noa to te enemi Kanaana ino roa ˈˈe i te hororaa. Ua faarue Sisera, te taata haavî i te nunaa o te Atua, i te tahua aroraa ma te vaiiho i te tino o to ˈna mau taata i roto i te vari. Mea na roto atu i te nuu Iseraela to ˈna imiraa i te ravea no te haere atu i te feia piri roa ˈˈe o te tauturu ia ˈna. Ua horo oia na te hoê fenua rahi e ua mǎtaˈu noa ia ite atu te mau faehau Iseraela. Tapae aˈera i te puhapa a Hebera te ati Keni o te noho ra i te pae apatoa tei faataa ê ia ˈna i to ˈna nunaa taata. Ua faatupu hoi tera taata i te tahi parau faaau e te arii Iabina.—Te mau tavana 4:11, 17.

Ua paruparu roa Sisera i to ˈna taeraa ˈtu i te puhapa a Hebera. O ta ˈna anaˈe râ vahine Iaela to te fare. Ua tiaturi Sisera e haapao Iaela i te faaauraa ta ta ˈna tane i haamau e te arii Iabina. Peneiaˈe, ua na ô oia, ‘Eita roa te manaˈo o te vahine e taa ê i to ta ˈna tane.’ Aita râ Sisera i ite i te huru mau o Iaela! Ua ite hoi tera vahine i te mau ohipa iino ta te ati Kanaana i rave. I teie nei, e tia ïa ia ˈna ia faaoti. E nehenehe oia e tauturu i teie taata ino aore ra e tia i te pae o Iehova e e tairi i teie enemi o te nunaa o te Atua. Eaha ta ˈna e rave? E nehenehe anei te hoê vahine e upootia i nia i te hoê raatira puai mau e te aravihi?

E tia ia Iaela ia feruri oioi. Ua faaineine oia i te hoê vahi e tamǎrû ai Sisera ia ˈna. Ua faaue atura Sisera eiaha e faaite i te taata tei reira oia. Tapoˈi aˈera Iaela ia ˈna i te ahu taoto e to Sisera aniraa i te pape, ua horoa ˈtu oia i te û. Aita i maoro, ua taoto Sisera. Rave atura Iaela e piti taoˈa ta te mau vahine i matau i te faaohipa ma te aravihi, te tǐtǐ tiahapa e te hamara. Ma te piˈo i te pae upoo o Sisera, e tia ia ˈna i teie nei ia rave i te hoê ohipa riaria mau e ia faaite tei te pae o Iehova o ˈna. Ia haamaoro o ˈna, e fifi te tupu mai. Ua manaˈo anei oia i te nunaa o te Atua e te hamani-ino-raa a teie taata ia ratou a hau atu ahuru matahiti? Ua feruri anei i te fanaˈoraa taa ê ia tia i te pae o Iehova? Aita te faatiaraa e faaite ra. Ua ite noa tatou ua pohe Sisera!—Te mau tavana 4:18-21; 5:24-27.

I muri aˈe, ua haere mai Baraka no te imi ia Sisera. I to Iaela faaiteraa ia ˈna i te tino o Sisera e te tǐtǐ tiahapa i roto i to ˈna upoo, ua ite oia ua tupu te parau tohu a Debora. Na te hoê vahine i haapohe ia Sisera, te raatira puai mau. I teie mahana, te faaino ra vetahi taata ia Iaela. No Baraka e Debora râ, e vahine maitai o ˈna. I roto i ta raua himene, ua turai atu te Atua ia pii ia Iaela mai te hoê vahine haamaitai-roa ˈˈe-hia i te mau vahine no te ohipa itoito mau ta ˈna i rave. (Te mau tavana 4:22; 5:24) A tapao na te aau maitai o Debora. Aita oia i manaˈo ino ma te ore e faahiti i te ohipa faahiahia ta Iaela i rave. Te mea faufaa aˈe no ˈna, ia tupu ta Iehova i parau.

Ua pohe Sisera e aita faahou ta te arii Iabina e nuu. Ua faaea to Kanaana i te haavî i te mau Iseraela e ua vai noa te hau 40 matahiti. (Te mau tavana 4:24; 5:31) Auê hoi haamaitairaa ta Debora, Baraka e Iaela i fanaˈo no to ratou tiaturi i te Atua ra o Iehova! Ia pee tatou i te faaroo o Debora, e tia tatou i te pae o Iehova ma te mǎtaˈu ore e e faaitoito atoa ia vetahi ê ia na reira. Maoti te haamaitairaa a Iehova, e upootia tatou i te aroraa e e fanaˈo atoa i te hau mure ore.

^ O Miriama, Hulada e te vahine a Isaia tei tavini atoa ei peropheta vahine.—Exodo 15:20; Te mau arii 2, 22:14; Isaia 8:3.

^ I roto i ta ˈna himene, ua faatia Debora e pinepine Sisera i te haru i te mau taoˈa, oia atoa i te mau tamahine a hoˈi mai ai na te tamaˈi. I te tahi taime, hoê tamahine aore ra hau atu na te faehau taitahi. (Te mau tavana 5:30) E “vairaa tamarii” te auraa mau o te parau “vahine” i roto i tera irava. Te haamanaˈo mai ra te reira ua rave-noa-hia mai ratou no te taoto i te tane. E peu matauhia te maferaraa i ǒ ratou.

^ Ua faatiahia tera aroraa e piti taime i roto i te Bibilia. A tahi, i roto i te faatiaraa a Te mau tavana i te pene 4 e te piti, roto i te himene a Debora raua Baraka i te pene 5. Noa ˈtu ua tuati na faatiaraa e piti, te vai ra i roto i te hoê pene te tahi mau manaˈo aita i faahitihia i roto i te tahi atu.