Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Aita e ati faahou!

Aita e ati faahou!

“FATATA roa, aita e ati faahou!” Eaha to oe huru ia parauhia mai ia oe tera parau? E na ô paha ïa oe: “Eaha hoi! To tatou hoi tera oraraa!” Aore ra e manaˈo paha oe, ‘O vai te taata e tiaturi i ta ˈna parau!’

E au ra e aita e hopea to te mau ati natura. E nehenehe râ e tiaturi e e taui te reira. E ere râ maoti te mau tutavaraa a te taata, aita hoi ratou e taa ra mea nafea e no te aha te reira e tupu ai. Aita atoa ratou e nehenehe e haavî e e taui i tera mau mea. Ua papai Solomona, te arii paari o Iseraela i tahito: “E ore e itea i te taata nei, i te mau ohipa atoa i ravehia i raro aˈe i te mahana nei: e titau noâ ˈtu â hoi te taata nei ia ite, e ore â e itea ia ˈna; oia â ïa, titau noâ te taata paari ia ite, e ore â e itea ia ˈna.”—Koheleta 8:17.

Aita e tia i te taata ia haavî i te mau ati natura. O vai ïa te nehenehe? Ia au i te Bibilia, o to tatou Atua Poiete anaˈe. Na ˈna i faanaho e ia faaapî te natura ia ˈna iho. Ei hiˈoraa: te pape. (Koheleta 1:7) Taa ê roa ˈtu i te taata, e Atua mana hope Oia. Ta te peropheta Ieremia ïa i haapapu: “E te Fatu e, e Iehova! inaha, na oe te raˈi nei i hamani, e te fenua, i te mana rahi no oe ra, e to rima i faatorohia ra; aita roa e mea e ore i te oti ia oe.” (Ieremia 32:17) Na te Atua i poiete i te fenua e te mau mea atoa i nia iho. Ua ite iho â ïa Oia eaha te rave ia ora hau noa to ˈna nunaa.—Salamo 37:11; 115:16.

E nafea ïa te Atua? Ua riro te mau ohipa riaria e tupu ra i te fenua nei ei “tapao” o “te hopea o teie nei ao.” Ua na ô Iesu: “Ia hiˈo outou i taua mau mea nei i te tupuraa, ua fatata ïa te basileia o te Atua.” (Mataio 24:3; Luka 21:31) Na te Basileia o te Atua, te hoê faatereraa i te raˈi, e hopoi mai i te mau tauiraa rahi e e haavî i te mau puai natura. E nehenehe ta Iehova e rave roa i te reira, ua maiti râ oia i ta ˈna Tamaiti. Te na ô ra te peropheta Daniela no nia ia ˈna: “Ua horoahia maira te mana, e te hinuhinu, e te basileia no ˈna, ia auraro mai te taata atoa, e te mau fenua atoa, e te reo atoa ia ˈna.”—Daniela 7:14.

Ua horoahia i te Tamaiti a te Atua, Iesu Mesia, te mana no te hopoi mai i te mau tauiraa e titauhia ia riro te fenua ei vahi au mau. A piti tausani matahiti aˈenei, ua faaite Iesu e e mana to ˈna i nia i te mau puai natura. I te hoê taime, tei nia o ˈna e ta ˈna mau pǐpǐ i te hoê poti i nia i te miti no Galilea e “ua tupu maira te hoê maa mataˈi rahi, fati maira te are i nia i te pahi e î roa aˈera.” Ua hitimaue aˈera te mau pǐpǐ e huri tia ˈtura ratou i nia ia Iesu. Eaha ta ˈna i rave? Ua “avau atura [oia] i te mataˈi, e ua na ô atura i te are, A faaea, a mania. Pohe ihora te mataˈi, mania roa ˈtura.” Maere roa aˈera ta ˈna mau pǐpǐ e ui atura: “O vai hoi teie o tei faaroo te mataˈi e te moana atoa ia ˈna?”—Mareko 4:37-41.

Tei te raˈi Iesu i teie nei e tei ia ˈna ra te mana e te puai. Ei Arii o te Basileia o te Atua, e nehenehe ta ˈna e hopoi mai i te mau tauiraa atoa e titauhia ia ora te taata ma te hau i nia i te fenua.

Mai ta tatou râ i ite, o te miimii e te nounou o te taata te tumu o te fifi e te ati e rave rahi. Eaha ta te Basileia e rave i te feia tera to ratou huru feruriraa e te ore e taui? Ia au i te Bibilia, e haere mai Iesu “mai te raˈi mai, ma tana mau melahi mana atoa ra, ma te auahi ura ra, i te tuuraa mai i te pohe i te feia aore i ite i te Atua, e tei ore i faaroo i te evanelia o to tatou Fatu o Iesu Mesia.” (Tesalonia 2, 1:7, 8) E haamou iho â oia “i te feia e ino roa ˈi te fenua nei ia ratou.”—Apokalupo 11:18, Te Faufaa Api.

E ia oti, e vî roa te mau puai natura ia Iesu Mesia, “te Arii o te mau arii.” (Apokalupo 19:16) E vai ara oia eiaha te feia e ora ra i raro aˈe i te Basileia ia ati-faahou-hia. E faaohipa oia i to ˈna mana no te faatano i te ahuaraˈi ia maitai te huru o te reva no te taata. I reira e tupu ai te parau ta Iehova i fafau na i to ˈna nunaa: “E horoa ˈtu vau i te ûa i te tau mau ra, e e maahia to te fenua, e e faahotu mai te mau raau o te fenua ra i te huero.” (Levitiko 26:4) E patu te taata i to ratou fare ma te ore e riaria ia tupu te tahi ati: “E patu ratou i te fare, e na ratou iho e parahi; e na ratou e tanu i te ô vine, a amu ai i te maa i reira.”—Isaia 65:21.

Ia aha oe?

Mea papu e te hinaaro nei oe, mai vetahi atu, e ora i roto i te hoê ao aita e ati faahou. Ia aha ïa oe no te ora i reira? Eita “te feia aore i ite i te Atua” e “tei ore i faaroo i te evanelia” e faatiahia i reira. E titauhia ïa ia haapii no nia ia ˈna e ia turu i te faatereraa ta ˈna i faanaho. Te titau ra te Atua ia ite tatou ia ˈna e ia faaroo i te parau apî maitai o te Basileia ta ˈna i haamau na roto i ta ˈna Tamaiti.

Te ravea maitai aˈe no te na reira, o te haapiiraa ïa i te Bibilia. E ite oe eaha te rave no te ora i nia i te hoê fenua hau i raro aˈe i te faatereraa o te Basileia. No te aha e ore ai e ani i te mau Ite no Iehova ia tauturu ia oe ia ite eaha ta te Bibilia e haapii ra? Tera noa ta ratou e tiai ra. Te mea papu, ia faaitoito oe i te haapii no nia i te Atua e i te faaroo i te parau apî maitai, e ite oe i te tupuraa o te Maseli 1:33: “O tei faaroo mai râ ia ˈu ra, e parahi noa ïa ma te ora, e faaea noa oia ma te mǎtaˈu ore i te ino.”