Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“Mea faufaa aˈe outou.”​—MATAIO 10:31

Te ite ra anei te Atua ia oe?

Te ite ra anei te Atua ia oe?

TA TATOU E HAAPII MAI RA MAOTI TE POIETERAA

Mea faufaa roa na 60 minuti matamua o te hoê aiû tei fanau-noa-hia ˈtura. No te aha? No te mea i taua taime fifi no te aiû, e faatupu te metua vahine i te hoê niu e te pêpe. Maoti te reira e paari maitai atu â ˈi ta ˈna tamarii. a

Eaha te turai i te hoê metua vahine ia haapao i ta ˈna aiû ma te here? Te faataa ra te aivanaa o Jeannette Crenshaw i roto i te hoê vea e rahi mai te oromona parauhia oxytocine “o te haapuai i te huru aau o te metua vahine i muri aˈe i te fanauraa a tapea ˈi oia i ta ˈna aiû, a hiˈo ai oia ia ˈna e a horoa ˈtu ai i to ˈna û.” (The Journal of Perinatal Education) Te vai atoa ra te tahi atu oromona i taua taime ra o te “tauturu i te metua vahine ia ite eaha te rave” e o te haapuai i te niu ta ˈna e faatupu ra e te aiû. No te aha mea faufaa ia ite i te reira?

Ua poiete to tatou Atua î i te here o Iehova b i te metua vahine ia nehenehe oia e faatupu i tera niu e ta ˈna aiû. Ua haapapu te arii Davida e na te Atua i rave ia ˈna “mai roto i te opu” e i tamahanahana ia ˈna i roto i te rima o to ˈna metua vahine. Ua pure oia: “Ua tuuhia ˈtu vau ia oe mai tau fanauraa mai â; o tau Atua hoi oe mai te opu mai â o tau metua vahine.”—Salamo 22:9, 10.

A FERURI NA: Mai te peu ua poiete te Atua i teie faanahoraa î i te paari ia papu ia ˈna e haapao te hoê metua vahine i ta ˈna aiû ma te here e e horoa oia i ta te aiû e hinaaro mau ra, mea papu ïa e te tâuˈa ra te Atua ia tatou, te ‘tamarii na te Atua,’ e ere anei?—Ohipa 17:29.

TA TE BIBILIA E HAAPII MAI RA NO NIA I TO TE ATUA TÂUˈARAA IA TATOU

Ua ite maitai aˈe Iesu Mesia o vai te Atua poiete e ua haapii atu oia: “E piti manu rii te hoohia i te hoê noa moni veo, e ere anei? Ia mairi noa ˈtu râ hoê o ratou i raro, e ite iho â to outou Metua i te reira. Ua taio-pauroa-atoa-hia te rouru o to outou upoo. Eiaha ïa e mǎtaˈu. Mea faufaa aˈe outou i te manu rii e rave rahi.”—Mataio 10:29-31.

Mea iti i rotopu ia tatou o te tâuˈa ra i te manu rii taitahi, mea iti atu â ïa tei tapao e ua ‘mairi hoê o ratou i raro.’ Ua ite râ i to tatou Metua i te raˈi i te manu rii taitahi! No ˈna, mea faufaa aˈe te hoê taata i te mau manu, noa ˈtu e rave rahi manu. Mea papu ïa te haapiiraa ta tatou e huti mai: “Eiaha ïa e mǎtaˈu,” te tâuˈa iho â ra te Atua ia oe. Te haapao maite ra oia ia oe!

Te haapao mau nei te Atua i to tatou maitai e te tâuˈa ra oia ia tatou ma te here

Te haapapu mai ra te Bibilia

  • “Tei te mau vahi atoa nei to Iehova mata, i te hiˈoraa mai i te ino e te maitai.”—MASELI 15:3.

  • “Tei te feia parau-tia ra to Iehova mata; e tei ta ratou pure to ˈna tariˈa.”—SALAMO 34:15.

  • “E oaoa vau, e mauruuru vau i to oe ra aroha; i hiˈo na hoi oe i to ˈu atiraa, e ua ite mai oe i tau varua i te mau ati no ˈu nei.”—SALAMO 31:7.

“UA MANAˈO VAU AITA IEHOVA E HERE RA IA ˈU”

E taui anei to tatou oraraa mai te peu e ite tatou te haapao mau nei te Atua i to tatou maitai e te tâuˈa ra oia ia tatou ma te here? Papu maitai e. O ta Hannah, c no te fenua Beretane i faataa:

“E rave rahi taime, ua manaˈo vau aita Iehova e here ra ia ˈu e aita oia e pahono i ta ˈu mau pure. No te mea paha ua ere au i te faaroo. Ua manaˈo vau e te faautua ra aore ra te tâuˈa ore ra te Atua ia ˈu no te mea mea faufaa ore au. E au ra e aita te Atua i tâuˈa aˈe ia ˈu.”

I teie nei râ, aita roa ˈtu Hannah e feaa ra no nia i to Iehova here e to ˈna tâuˈaraa ia ˈna. No te aha oia i taui ai i to ˈna manaˈo? Te faataa ra oia: “Ua taui mǎrû mai au i to ˈu manaˈo. Ua haamanaˈo vau i te hoê oreroraa parau Bibilia vauvauhia e rave rahi matahiti i teie nei no nia i te tusia taraehara o Iesu. Ua putapû roa to ˈu aau i tera oreroraa parau e ua tauturu mai te reira ia ore e feaa no nia i to Iehova here. E ia pahonohia ta ˈu mau pure, pinepine au i te taˈi no te mea te taa ra ia ˈu e te here mau ra Iehova ia ˈu. Hau atu, maoti te haapiiraa i te Bibilia e te haereraa i te mau putuputuraa Kerisetiano, ua haapii atu â vau no nia ia Iehova, to ˈna huru mau e to ˈna manaˈo no nia ia tatou. I teie nei, mea papu ia ˈu e te tauturu e te here ra Iehova ia tatou pauroa. Te hinaaro atoa oia e haapao ia tatou taitahi.”

E mau parau faaitoito mau ta Hannah i faahiti, e ere anei? Eaha râ te haapapu mai nei e te taa e te haamanaˈo ra te Atua i to oe mau huru aau? E pahonohia mai teie uiraa i roto i to muri iho tumu parau.

a Te vai ra vetahi mau metua vahine o te hepohepo rahi ra i muri noa mai i te fanauraa. Mea fifi no ratou ia faatupu i te niu e ta ratou aiû. Eiaha râ e manaˈo e o ratou te tumu o tera fifi. Ia au i te faanahoraa i Marite no nia i te ea i te pae feruriraa, ua riro te hepohepo rahi i muri noa mai i te fanauraa “ei faahopearaa o e rave rahi tumu i te pae o te ea e o te mau huru aau. Aita râ te reira e tupu no te mea ua rave te metua vahine i te hoê ohipa aore ra aita.” No te ite atu â, a hiˈo i te tumu parau “No te ite eaha te hepohepo rahi i muri noa mai i te fanauraa” o te vea A ara mai na! o te 8 no Tiunu 2003 (Farani).

b O Iehova to te Atua iˈoa i roto i te Bibilia.—Salamo 83:18.

c Ua tauihia te tahi mau iˈoa i roto i teie tumu parau.