Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te mau huriraa Bibilia: No te aha i rahi roa ˈi?

Te mau huriraa Bibilia: No te aha i rahi roa ˈi?

No te aha e rave rahi roa huriraa Bibilia i teie mahana? No oe, e tauturu anei te mau huriraa apî ia taa i te Bibilia aore ra e haapoiri atu â? Ma te ite mea nafea te huriraahia e taa ai ia tatou e huriraa maitai anei.

Na mua roa râ, na vai ma e inafea ra te Bibilia i te papairaahia?

TE PAPAIRAAHIA TE BIBILIA

E piti tuhaa to roto i te Bibilia. E 39 buka to roto i te tuhaa matamua o te faaite i ta te Atua “mau poroi moˈa.” (Roma 3:2) Maoti te varua moˈa, ua aratai te Atua te tahi mau taata haapao maitai no te papai i tera mau buka fatata 1 100 matahiti te maoro. Ua haamata i 1513 e ua hope i muri aˈe 443 hou te Mesia. Ua papaihia te rahiraa o te tuhaa matamua o te Bibilia na roto i te reo Hebera, i parauhia ˈi te reira te mau Papai Hebera, matau-atoa-hia Faufaa Tahito.

E 27 buka to roto i te piti o te tuhaa o te Bibilia o te ô atoa i roto i “te parau a te Atua.” (Tesalonia 1, 2:13) Ua aratai te Atua maoti to ˈna varua moˈa i te tahi mau pǐpǐ haapao maitai a Iesu Mesia no te papai i tera mau buka i roto i te hoê area tau poto aˈe, fatata 60 matahiti i te maoro. Mai 41 e tae atu 98 i muri aˈe i te Mesia. Mea na roto i te reo Heleni te rahiraa o te tuhaa piti o te Bibilia i te papairaahia, parauhia ïa te mau Papai Heleni Kerisetiano, matau-atoa-hia Faufaa Apî.

Te Bibilia, o na 66 ïa buka o te faaite i te poroi a te Atua i te huitaata. No te aha râ e itehia ˈi e rave rahi huriraa Bibilia? Teie e toru tumu faufaa.

  • Ia nehenehe te taata ia taio i te Bibilia na roto i to ratou reo tumu.

  • No te tatara i te mau hape ta te mau papai parau i rave, o te ore râ e itehia i roto i te papai Bibilia tumu.

  • No te mono i te mau parau o te ore e taa-faahou-hia.

A hiˈo na mea nafea na manaˈo e toru i turai ai ia vetahi ia pia e piti huriraa Bibilia.

TE HURIRAA HELENI SEPTANTE

Fatata 300 matahiti na mua ˈtu i te tau o Iesu, ua haamata te mau aivanaa ati Iuda i te huri i te mau Papai Hebera na roto i te reo Heleni. E parauhia tera huriraa Septante. Eaha te tumu i piahia ˈi? Ia ore te mau ati Iuda o te paraparau maitai aˈe te reo Heleni i te reo Hebera ia faarue i ta ratou “mau Papai moˈa.”—Timoteo 2, 3:15.

Ua tauturu atoa te Septante e mirioni taata o te paraparau i te reo Heleni, e ere râ i te ati Iuda, ia ite i ta te Bibilia e haapii. Te na ô ra te aivanaa Wilbert Howard: “I ropu i te senekele matamua, tera te Bibilia a te Ekalesia Kerisetiano, ta te mau mitionare i faaohipa i tera e tera sunago ‘no te haapapu ma te faahiti i te mau papai o Iesu te Mesia.’” (Ohipa 17:3, 4; 20:20) Ia au i te aivanaa hiˈopoa Bibilia o Frederick Bruce, tera te tahi tumu e rave rahi ati Iuda “i faaea ˈi i te anaanatae i te Septante.”

I muri aˈe, ua fanaˈo riirii mai te mau pǐpǐ a Iesu i te mau buka o te mau Papai Heleni Kerisetiano. Ua amui ratou i te reira i te huriraa o te mau Papai Hebera Septante e noaa mai nei te Bibilia i roto i to ˈna taatoaraa mai ta tatou e fanaˈo ra.

TE HURIRAA LATINO VULGATE

Fatata 300 matahiti i muri aˈe te otiraa te Bibilia, ua pia te tahi aivanaa i te pae faaroo o Jérôme te iˈoa i te hoê huriraa Bibilia na roto i te reo Latino, parauhia Vulgate. E rave rau huriraa Bibilia Latino tei pia-aˈena-hia, no te aha i titauhia ˈi ia hamani i te hoê mea apî? Ua hinaaro Jérôme e tatara e e faaafaro i “te mau hape i te pae o te huriraa, te mau hape rahi e te mau parau o tei tuuhia ˈtu aore ra tei tatarahia mai aita hoi e haapapuraa no te na reira.”—The International Standard Bible Encyclopedia.

Mea rahi te mau hape ta Jérôme i faaafaro na roto i ta ˈna huriraa Bibilia. Ua rave râ te mau tia haapaoraa i te hape ino roa ˈˈe! Ua faaoti ratou o te Vulgate anaˈe te huriraa Bibilia fariihia e ratou e tera tei haapiihia e rave rahi senekele i muri aˈe. Aita roa ˈtu ratou i tauturu i te taata ia maramarama i ta te Bibilia e haapii ra. I te mea aita te rahiraa i ite noa ˈˈe i te reo Latino, aita roa te Vulgate i taahia e ratou.

MEA RAHI TE HURIRAA APÎ

I te roaraa o te tau, ua tamau te taata i te pia i te tahi atu mau huriraa Bibilia mai te huriraa Arama tuiroo Peshitta no te senekele pae i muri aˈe i te Mesia. I te senekele 14 noa râ te raveraahia te mau faanahoraa papu no te pia i te huriraa Bibilia na roto i te reo e paraparauhia e te rahiraa taata.

I te senekele 14 i Beretane, ua haamata John Wycliffe i te huri i te Bibilia na roto i te reo Beretane, te reo e taahia e te feia o to ˈna fenua. Aita i maoro i muri aˈe, maoti te mau ravea neneiraa a Johannes Gutenberg, ua nehenehe atura e opere haere i te mau huriraa Bibilia apî na roto e rave rahi reo paraparauhia ati aˈe ia Europa.

Mea rahi te huriraa Beretane tei matara i muri aˈe, haamata ˈtura vetahi i te faahapa no te aha e titauhia ˈi ia pia e rave rahi huriraa na roto i te hoê â reo. Teie ta te tia haapaoraa no te senekele 18 o John Lewis i papai: “E taui te hoê reo i te roaraa o te tau, eita te tahi mau parau i faaohipahia na e taa-faahou-hia i muri aˈe. No reira e titauhia ˈi ia rave i te mau faatanoraa i roto i te mau huriraa tahito, ia tuuhia ˈtu te mau parau o te faaohipahia i te mau mahana atoa e te taahia e te uˈi e ora ra.”

I teie mahana, mea ohie aˈe no te mau aivanaa hiˈopoa Bibilia ia rave i tera mau faatanoraa. Mea taa aˈe ratou i te mau reo tahito o te Bibilia e te vai ra ia ratou te mau papai tahito faufaa roa o te Bibilia o tei ite-apî-hia mai. Na roto i teie mau ravea atoa, e nehenehe ratou e ite papu eaha mau na ta te mau papai Bibilia tumu e parau ra.

Mea faufaa mau ïa te mau huriraa apî o te Bibilia. Parau mau, e titauhia ia haapao maitai i te tahi mau huriraa. a Ia here mau râ te feia e rave i te mau faatanoraa i te Atua, e faufaa-mau-hia tatou i ta ratou ohipa no te pia i te hoê huriraa Bibilia apî.

 

a A hiˈo i te tumu parau “E nafea ia maiti i te hoê huriraa maitai o te Bibilia?” i roto i Te Pare Tiairaa 1 no Me 2008 na roto i te reo Farani.