Eaha to roto?

Tapura tumu parau

MEA POIETEHIA ANEI?

Te pererau o te pěpě

Te pererau o te pěpě

E INO hanoa te pererau o te pěpě i te huˈa repo aore ra i te topata pape. E nehenehe te reira e haafifi i to ˈna rereraa. Noa ˈtu râ, e mea mâ e te mǎrô noa te pererau o te pěpě. Eaha te tumu?

Te vai ra i nia iho i te pererau o te pěpě te tahi mea haihai roa i au i te poa iˈa

A hiˈo na: A hiˈopoa ˈi te feia maimi no te fare haapiiraa tuatoru i Ohio i te tahi pěpě ǔ moana (Morpho didius), ua itehia e noa ˈtu e ia hiˈohia e mea mǎrû te pererau o tera manumanu, te vai ra i nia iho te tahi mea haihai roa i au i te poa iˈa. E mea apapa-maitai-hia te reira, te tahi i mua i te tahi atu. E au te area i rotopu i tera mau poa i te faataheraa pape, eita ˈtura ïa te repo aore ra te pape e mau i nia i te pererau. Ma te rave mai i te hohoˈa o tera pererau, ua imi te feia îite i te ravea no te hamani i te tahi raau parai faaohipahia no te tahi atu mau taoˈa, na reira atoa no tei ravehia no te rapaau i te taata ia ore te repo e pape ia mau i nia iho.

Te faaite faahou ra ïa te pererau o te pěpě e te tutava noa ra te mau aivanaa i te hamani i tei au i te mau mea i poietehia. Te na ô ra te taata hiˈopoa ra o Bharat Bhushan, “ua rave mai te taata i te hohoˈa o te mau mea faahiahia i roto i te natura, mai te mea iti e tae roa ˈtu i te mea haihai roa ˈtu â.”

Eaha to oe manaˈo? Mea tupu noa anei te pererau o te pěpě? Aore ra mea poietehia anei?