Eaha to roto?

UA TAUI TE BIBILIA I TO ˈU ORARAA

“Ua au mau vau i te ohipa taputô”

“Ua au mau vau i te ohipa taputô”
  • Matahiti fanauraa: 1962

  • Fenua: Marite

  • Aamu: Ua au mau i te ohipa taputô

NA MUA ˈˈE

 Tei roto vau i te ohipa taputô. I te hoê taime, ua pepe maitai te taata ta ˈu i aro. Ua hape hoi to ˈu tueraa ia ˈna, tano maitai atu ra to ˈna ihu. Ua faahapa vau ia ˈu iho e ua haamata vau i te uiui e tano anei ia tamau i te ohipa taputô. No te aha teie hape i turai ai ia ˈu ia uiui no nia i te hoê tuaro ta ˈu i au mau e i rave ehia matahiti i te maoro? Na mua roa, e faataa atu vau nafea to ˈu ôraa i roto i te ohipa taputô.

 Ua paari au i pihai iho ia Buffalo i New York i Marite i roto i te hoê utuafare Katolika oaoa. Ua haere au i te fare haapiiraa Katolika e ua tauturu na vau i te perepitero. Ua hinaaro to ˈu mau metua ia manuïa mâua to ˈu tuahine i roto i te oraraa. Ua vaiiho raua ia ˈu ia haere i te tuaro ua oti anaˈe te haapiiraa aore ra ia ohipa afa mahana mai te peu mea maitai ta ˈu mau nota i te haapiiraa. Ua turai te reira ia ˈu ia haavî ia ˈu iho i to ˈu apîraa.

 I te 17raa o toˈu matahiti, ua haamata vau i te haapii i te ohipa taputô. E rave rahi matahiti, e faaineine vau ia ˈu e toru hora i te mahana e e ono mahana i roto i te hebedoma. I te hebedoma taitahi, ehia hora i te maoro, ua hiˈo vau i te mau video e ua feruri au i te mau ravea no te haamaitai atu â. Ua au vau i te faaineineraa a taamuhia ˈi to ˈu mata, a faaohipa atoa ˈi i te mau mauhaa e nehenehe e pepe. E parari atoa ia ˈu e hoê noa rima te iri raau e te piriti. Ua riro mai au ei hoê o te mau taata taputô aravihi roa ˈˈe e ua noaa ia ˈu te mau re. Ua riro te ohipa taputô ei tuhaa faufaa roa o to ˈu oraraa.

 No ˈu, ua manuïa vau i roto i te oraraa. Ua noaa ia ˈu te parau tuite i te fare haapiiraa tuatoru. Ua ohipa vau i roto i te hoê totaiete rahi ei taata îite i te pae o te matini roro uira. E fare to ˈu e e hoa vahine atoa. E au ra e mea oaoa roa to ˈu oraraa. Tera râ, e uiraa fifi noa â ta ˈu no nia i te oraraa.

UA TAUI TE BIBILIA I TO ˈU ORARAA

 No te ite i te mau pahonoraa i ta ˈu mau uiraa, ua haamata vau i te haere i te fare pure e piti taime i te hebedoma, e i te pure i te Atua no te tauturu mai. I te hoê mahana, ua taui roa te hoê aparauraa e te hoê hoa i to ˈu oraraa. Ua ui atu vau: “Ua feruri aˈena anei oe no te aha tatou e ora ˈi? E rave rahi hoi fifi e te ohipa tano ore!” Ua parau mai o ˈna hoê â huru uiraa ta ˈna i uiui noa na e ua itehia mai ia ˈna te mau pahonoraa taa maitai i roto i te Bibilia. Ua horoa mai o ˈna i te buka E nehenehe oe e ora e a muri noa ˈtu i roto i te paradaiso i nia i te fenua nei. a Ua faataa mai o ˈna e te haapii ra o ˈna i te Bibilia e te mau Ite no Iehova. Ua feaa na mua vau, no te mea ua manaˈo vau eiaha e taio i te mau papai no te hoê faaroo ê atu i to ˈu. Ua turai râ to ˈu hiaai ia ite i te mau pahonoraa ia hiˈo e mea tano anei te mea ta te mau Ite no Iehova e haapii ra.

 Ua maere roa vau i te ite eaha ta te Bibilia e haapii mau ra. Ua haapii mai au e te opuaraa matamua a te Atua oia hoi ia ora te taata e a muri noa ˈtu i roto i te paradaiso i te fenua e aita te opuaraa a te Atua i taui. (Genese 1:28) Ua maere atu â vau i to ˈu iteraa i to te Atua iˈoa, o Iehova, i roto i ta ˈu iho Bibilia te King James Version. Ua haapii mai au e o tera iˈoa ta ˈu i pure a faahiti ai au i te Pure a te Fatu. (Salamo 83:18; Mataio 6:9) Ua taa atu ra ia ˈu te tumu e faatia ai te Atua i te mauiui. E mea rahi ta ˈu i haapii mai e ua maramarama vau! Auê au i te oaoa.

 Eita roa e moˈe ia ˈu to ˈu huru i te mahana matamua a apiti ai i te mau putuputuraa a te mau Ite no Iehova. Ua farii maitai pauroa ratou ia ˈu e ua hinaaro e ite i to ˈu iˈoa. Ua horoahia mai te hoê oreroraa parau taa ê no nia i te mau pure ta te Atua e faaroo. Ua anaanatae mau vau i te mea hoi e ua pure noa vau i te Atua no te tauturu mai. I muri iho, ua haere au i te Oroa haamanaˈoraa o te pohe o Iesu. I te mau putuputuraa, ua maere au i te ite i te mau tamarii ia pee i te taioraa o te mau irava i roto i te Bibilia. I te omuaraa, aita vau i ite e nafea ia imi i te mau irava. Ua tauturu mai râ te mau Ite no Iehova e ua haapii mai ia ˈu e nafea ia faaohipa i te Bibilia.

 Tamau noa ˈtu â vau i te apiti i te mau putuputuraa, rahi atu â vau i te haafaufaa i te mau haapiiraa hohonu a te mau Ite no Iehova. Mea rahi ta ˈu i haapii mai i te mau putuputuraa taitahi, e ua faaitoito-noa-hia vau. I reira vau i te fariiraa i te hoê haapiiraa Bibilia.

 Mea taa ê roa ta ˈu i ite i rotopu i te mau Ite no Iehova i ta ˈu i ite i roto i ta ˈu haapaoraa. E pǔpǔ taata tahoê e te haavare ore te Ite no Iehova o te tutava ra i te faaoaoa i te Atua. Ua papu atu â ia ˈu e te faaite mau ra ratou i te tapao o te mau Kerisetiano mau oia hoi te here i te tahi e te tahi.—Ioane 13:35.

 Rahi atu â vau i te haapii i te Bibilia, rahi atu â vau i te rave i te mau tauiraa no te ora ia au i te mau ture aveia a te Bibilia. Tera râ, e au ra eita e haere ia ˈu ia faarue i te ohipa taputô. Ua au mau vau te mau faaineineraa e te mau tataˈuraa. A faaite ai au i taua tupuraa ra i te Ite no Iehova tei faatere i ta ˈu haapiiraa Bibilia, ua faaitoito oia ia ˈu ma te mǎrû: “A tamau noa oe i te haapii, papu ia ˈu e e rave iho â oe i te faaotiraa tano.” Te mea iho â ta ˈu i hinaaro e faaroo. Rahi atu â vau i te haapii, rahi atu â vau i te hinaaro e faaoaoa i te Atua ra o Iehova.

 Te tauiraa? Te taime ïa a tupu ai ta ˈu i faahiti na i te omuaraa, a tue hape ai au i te ihu o te taata ta ˈu i aro atu. Ua turai teie hape ia ˈu ia feruri maitai e e nehenehe anei au e riro ei pǐpǐ na te Mesia a tamau noa ˈi i te ohipa taputô. Ua haapii au i roto i te Isaia 2:3, 4 e ua tohuhia no nia i te mau taata o te pee i ta Iehova mau aratairaa e “e ore hoi ratou e haapii faahou i te tamaˈi.” E ua haapii Iesu eiaha e riro ei taata ino, noa ˈtu te ohipa tia ore. (Mataio 26:52) Faaea roa aˈera vau i te tuaro ta ˈu i au roa.

 I muri mai, ua pee au i te faaueraa a te Bibilia ia “haamataro maite ia oe e ia riro te haamoriraa i te Atua anaˈe ei fa na oe.” (Timoteo 1, 4:7) Te taime e te puai atoa ta ˈu i horoa na no te ohipa taputô, te horoa ra ïa vau i teie nei no te ohipa pae varua. Aita ta ˈu hoa vahine i farii te mea ta ˈu i haapii mai i roto i te Bibilia, ua faataa ê ïa mâua. Ua bapetizohia vau ei Ite no Iehova i te 24 no Tenuare 1987. Tau taime i muri mai, ua haamata vau i te tavini ei taata poro taime taatoa no te haapii i te Bibilia ia vetahi ê. Mai reira mai, ua tamau vau i roto i te taviniraa taime taatoa, oia atoa maa taime i te pu rahi a te mau Ite no Iehova i New York, i Marite.

TO ˈU FAUFAARAAHIA

 I teie nei ua ite au i te parau mau no nia i te Atua, ua taa atoa ia ˈu te mea i ere i roto i to ˈu oraraa. E fa faufaa roa ta ˈu i roto i te oraraa i teie nei e e tiaturiraa papu no a muri aˈe. Ua oaoa mau vau. Tamau noa â vau i te faaetaeta i te tino, e ere râ tera te mea faufaa roa ˈˈe no ˈu. Te mea faufaa roa ˈˈe i roto i to ˈu oraraa, o te taviniraa ïa i te Atua ra o Iehova.

 A tapi ai au i te ohipa taputô, ua vai ara noa vau i te mau taata na pihai iho mai ma te feruri e nafea ia paruru ia ˈu ia hamani ino te tahi taata ia ˈu. I teie mahana, te vai ara noa â vau i te taata i pihai iho ia ˈu no te tahi atu râ tumu, no te tauturu ia ratou. Ua tauturu te Bibilia ia ˈu ia riro mai ei taata aau horoa noa e ei tane faaipoipo maitai aˈe no ta ˈu vahine here o Brenda.

 Ua au mau vau i te ohipa taputô. Tera râ, ua mono vau i te reira e te tahi ohipa maitai aˈe. Te parau maitai ra te Bibilia: “Aita rea hoi e faufaa to te faaetaetaraa tino, o te haamoriraa râ i te Atua anaˈe te mea faufaa i te mau mea atoa, e fanaˈo atu ai i te haamaitairaa i roto i teie oraraa nei e to a muri aˈe tei fafauhia mai.”—Timoteo 1, 4:8.

a Piahia e te mau Ite no Iehova, aita râ i nenei-faahou-hia.