Eaha to roto?

Te faufaaraa o te haerea tia

Te faufaaraa o te haerea tia

 Ua itehia mai ia Danielle, Ite no Iehova no Afirika apatoa i te hoê pute ta te hoê hoani i vaiiho i te vahi inuraa taofe. I roto, te vai ra te pute moni e te tareta moni. Ua opua Danielle e faahoˈi i teie pute i to ˈna fatu ra. Aita râ o ˈna i ite i te vahi nohoraa aore ra te numera niuniu o taua taata ra, to ˈna iˈoa anaˈe râ ta ˈna i ite. Ua tamata o ˈna i te niuniu i to ˈna fare moni, tera râ aita i manuïa. Aita râ o ˈna i faaea i reira. I roto i te pute, ua itehia e ana te numera niuniu a te hoê taote. I to ˈna taniuniuraa ˈtu, ua vaiiho o ˈna i ta ˈna numera niuniu i tera taote.

 Ua maere roa tera taata i te taniuniuraa ˈtu ta ˈna taote ia ˈna no te faaite e ua itehia ia Danielle ta ˈna pute e te hinaaro ra oia e faahoˈi atu. I to ˈna haereraa e tii i ta ˈna pute, ua farii maitai Danielle raua to ˈna papa ia ˈna. Ua faataa ˈtu raua no te aha i tutava ˈi raua i te imi noa ia ˈna. Parau atura raua e ei Ite no Iehova te tutava nei raua i te ora ia au i te mau aratairaa Bibilia. No reira, mea faufaa roa no raua ia faaite i te hoê haerea tia.—Hebera 13:18.

 Tau hora i muri iho, hapono atura teie taata i te hoê poroi ia Danielle e to ˈna papa no te haamauruuru ia raua. Teie ta ˈna i papai: “Ua putapû roa vau i ta orua i rave no te imi ia ˈu. Oaoa roa vau i te farereiraa ia oe e to utuafare. Eita roa ˈtu e moˈe ia ˈu to outou maitai. No te faaite i to ˈu mauruuru rahi, hinaaro vau e horoa ˈtu i te tahi moni na orua. Ua ite au i te mau haapaeraa ta orua e rave ra no te tavini i te Atua. Te faaite ra ta orua i rave e taata maitai outou e te haerea tia e te hapa ore. Te hinaaro nei au e haamauruuru ia orua e ia haamaitai te Atua i ta orua taviniraa.”

 Tau avaˈe i muri iho, ua farerei te papa o Danielle i taua taata ra tei faatia ia ˈna eaha tei tupu i nia ia ˈna. I to ˈna haereraa i te fare toa, ua itehia mai ia ˈna te hoê pute. Ua imi e ua itehia ia ˈna i te vahine na ˈna tera pute. Faataa ihora i tera vahine no te aha oia i na reira ˈi. Inaha, aita i maoro aˈenei, o ˈna tei faaruru i te hoê â tupuraa. Ua parau oia: “E turai te haerea tia, noa ˈtu mea iti te reira i te tahi atu taata ia na reira atoa, ia nehenehe tatou pauroa e fanaˈo i te oaoa.”