Eaha to roto?

Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te mau maˈi pee?

Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te mau maˈi pee?

Te pahono ra te Bibilia

 Ua tohu te Bibilia e tupu i te mau mahana hopea te maˈi pee oia hoi te mau maˈi e parare oioi. (Luka 21:11) E ere teie mau maˈi pee i te faautuaraa no ǒ mai i te Atua ra. Teie râ, maoti ta ˈna Faatereraa arii fatata te Atua i te faaore pauroa te mau maˈi oia atoa te mau maˈi pee.

 Ua tohu anei te Bibilia i te mau maˈi pee?

 Eita te Bibilia e tohu i te mau maˈi pee aore ra mau maˈi taa maitai mai te Tovi-19, te maˈi heˈa mate aore ra te fiva Paniora. Ua tohu râ te Bibilia i “te maˈi pee” e “te maˈi pohe.” (Luka 21:11; Apokalupo 6:8) E tuhaa teie mau tupuraa i te tapao o “te mau mahana hopea” tei faaau-atoa-hia i “te anotau hopea o te ao nei.”—Timoteo 2, 3:1; Mataio 24:3.

 Ua faautua aˈena anei te Atua i te taata na roto i te maˈi?

 Te faahiti ra te Bibilia i te tahi mau tupuraa a faautua ˈi te Atua i te mau taata i te maˈi. Ei hiˈoraa, ua faautua o ˈna i te tahi mau taata i te maˈi lepera. (Numera 12:1-16; Te mau arii 2, 5:20-27; Paraleipomeno 2, 26:16-21) Tera râ, e mau tupuraa taotiahia te reira. Aita te mau taata hapa ore i roohia i teie mau maˈi pee. Ua tupu râ teie mau faautuaraa taa maitai i nia i te mau taata tei orure hau i te Atua.

 I teie mahana, e faautuaraa anei te mau maˈi pee no ǒ mai i te Atua ra?

 Aita. Te parau ra vetahi mau taata e te faaohipa ra te Atua i te mau maˈi pee e te tahi atu mau maˈi no te faautua i te mau taata i teie mahana. Teie râ, aita te Bibilia e turu ra i teie manaˈo. No te aha aita?

 A tahi, ua roohia vetahi o te mau tavini a te Atua i tahito ra e i teie mahana, i te maˈi. Ei hiˈoraa, “mea maˈimaˈi roa” Timoteo te tahi tane taiva ore. (Timoteo 1, 5:23) Eita râ te Bibilia e parau e tapao teie no te mauruuru ore o te Atua. Hoê â huru i teie mahana, e roohia vetahi o te mau tavini taiva ore a te Atua i te maˈi. Pinepine e tupuraa manaˈo-ore-hia ta teie mau taata e faaruru ra.—Koheleta 9:11.

 A piti, te haapii ra te Bibilia e ere i teie taime to te Atua faaotiraa e haamou i te feia ino. Tera râ, te ora nei tatou “i te hoê mahana faaoraraa” oia hoi, te hoê tau i reira te Atua e titau manihini ai i te taata atoa ia faafatata ia ˈna e ia ora mai ratou. (Korinetia 2, 6:2) Te tahi ravea ta ˈna e faaohipa ra o te ohipa pororaa na te ao nei no te poro, i “te parau apî oaoa o te Faatereraa arii.”—Mataio 24:14.

 E mou anei te mau maˈi pee?

 E. Te tohu ra te Bibilia fatata te taime eita te taata e maˈi faahou. I raro aˈe i te faatereraa o ta ˈna Faatereraa arii, e faaore te Atua i te mau maˈi atoa. (Isaia 33:24; 35:5, 6) E faaore o ˈna i te mauiui, te oto e te pohe. (Apokalupo 21:4) E e faahoˈi mai o ˈna i te feia tei pohe i te ora ia fanaˈo ratou i te tahi ea maitai ma te oaoa i nia i te fenua.—Salamo 37:29; Ohipa 24:15.

 Te mau irava Bibilia no nia i te mau maˈi

 Mataio 4:23: “Haere atura [Iesu] e ati aˈe Galilea a haapii ai i roto i te mau sunago, a poro ai i te parau apî oaoa o te Faatereraa arii e a faaora ˈi i te mau huru maˈi atoa o te taata.”

 Te auraa: Ua faaite te mau semeio a Iesu eaha ta te Faatereraa arii a te Atua e fatata ra i te rave no te huitaata.

 Luka 21:11: “E tupu . . . te maˈi pee.”

 Te auraa: E tuhaa te mau maˈi parare o te tapao o te mau mahana hopea.

 Apokalupo 6:8: “Inaha, te hoê puaahorofenua maheˈaheˈa, e o Pohe te iˈoa o tei parahi ra i nia iho. Te na muri noa mai ra te Apoo ia ˈna. Ua horoahia ia raua te mana . . . e haapohe e . . . te maˈi pohe.”

 Te auraa: Te faaite ra te parau tohu no nia i na taata faahoro puaahorofenua e maha o te Apokalupo e e tupu te mau maˈi pee i to tatou tau.