La 25 mai 2023 se împlinesc 30 de ani de când Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) s-a pronunțat în cauza Kokkinakis împotriva Greciei. Experții din domeniul juridic consideră decizia una dintre cele mai importante luate de CEDO, fiind prima oară când o țară a fost condamnată pentru încălcarea libertății religioase. Din 1993, această decizie reprezintă un punct de referință în apărarea libertății religioase pentru cele 46 de state membre ale Consiliului Europei. Având în vedere că guvernele influente ale unor țări, precum cel al Rusiei, încearcă să ne priveze de dreptul la libertate religioasă, hotărârea în cauza Kokkinakis constituie un precedent juridic tot mai important.

Pe site-ul oficial al Consiliului Europei, cauza Kokkinakis este încă dată ca exemplu atunci când este descris modul în care Convenția europeană a drepturilor omului ocrotește libertăți fundamentale. Această cauză este studiată la facultățile de drept și este menționată în unele plângeri înaintate la CEDO.

Decizia în cauza Kokkinakis este deosebit de importantă deoarece arată că „depunerea de mărturie prin cuvinte și acțiuni este strâns legată de faptul de a avea convingeri religioase”. Ea confirmă că „libertatea unei persoane de a-și manifesta religia . . . include, în principiu, dreptul acesteia de a încerca să-și convingă aproapele, de exemplu, prin «predare»”.

Judecătorul De Meyer, unul dintre cei nouă judecători care au analizat cauza, a explicat: „Prozelitismul, definit ca «zel în răspândirea propriei credințe», nu poate fi considerat infracțiune: este o modalitate, perfect legitimă, prin care cineva «își manifestă religia»”.

Această hotărâre memorabilă a reprezentat sfârșitul unei bătălii juridice duse de fratele Minos Kokkinakis timp de 50 de ani. În 1938, autoritățile grecești l-au arestat pe Minos în baza unei legi date de dictatorul grec Ioannis Metaxas, potrivit căreia „prozelitismul” era considerat infracțiune. Minos, care pe atunci avea 30 de ani, a fost primul dintre cei 19 147 de Martori ai lui Iehova arestați între anii 1938 și 1992 pentru încălcarea acestei legi. În toată această perioadă, Martorii lui Iehova au fost și ținta hărțuirii, a abuzurilor și a violenței fizice.

Fără să se lase intimidat, Minos a continuat să predice. Ca urmare, el a fost arestat de peste 60 de ori, a fost chemat în fața instanțelor grecești de 18 ori, a stat mai bine de 6 ani în închisori de pe continent și de pe insule și a fost amendat în repetate rânduri.

În cele din urmă, în 1993, CEDO l-a declarat nevinovat pe Minos, care pe atunci avea 84 de ani, și a decis că Grecia i-a încălcat dreptul la libertate religioasă. CEDO a solicitat ca Minos să primească despăgubiri pentru toți acești ani de suferințe și să-i fie acoperite cheltuielile de judecată. Minos și-a petrecut ultimii ani de viață în Creta. El a murit în 1999, la vârsta de 90 de ani.

Judecătorul De Meyer a afirmat că Minos nu era un infractor, el „a fost condamnat doar pentru că era plin de zel, nefăcându-se vinovat de nicio faptă rea”.

Philip Brumley, consilier juridic al Martorilor lui Iehova, a explicat cât de importantă este decizia CEDO în soluționarea unor cauze din prezent. El a spus: „Hotărârea în cauza Kokkinakis a stabilit dreptul de a le vorbi altora despre propria credință în mod pașnic. Este hotărârea din care se citează cel mai mult și care este folosită cel mai des ca precedent în ce privește apărarea libertății religioase, chiar și în afara Europei”.

Îi mulțumim lui Iehova pentru această victorie răsunătoare, prin care a fost stabilit un precedent juridic important. Îi suntem recunoscători și pentru că ne dă înțelepciune și ne îndrumă în timp ce continuăm să luptăm pentru „apărarea și stabilirea legală a veștii bune”. (Filipeni 1:7)