Salt la conţinut

Salt la cuprins

El „se va lăsa găsit de tine“

El „se va lăsa găsit de tine“

Apropiaţi-vă de Dumnezeu

El „se va lăsa găsit de tine“

1 CRONICI 28:9

ÎL CUNOŞTI pe Dumnezeu? Răspunsul la această întrebare nu este atât de simplu pe cât ar putea părea. A-l cunoaşte cu adevărat pe Dumnezeu presupune a cunoaşte temeinic voinţa şi căile sale. Astfel, între noi şi Dumnezeu se creează o relaţie strânsă, care ne influenţează profund întregul mod de viaţă. Dar chiar este posibil să fim în relaţii atât de apropiate cu Dumnezeu? Dacă da, cum? Putem găsi răspunsul analizând sfatul dat de regele David fiului său Solomon în 1 Cronici 28:9.

Să ne imaginăm scena. David este regele Israelului de aproape 40 de ani, iar sub domnia lui naţiunea a cunoscut o perioadă de prosperitate. În curând va fi urmat la tron de fiul său Solomon, care este foarte tânăr (1 Cronici 29:1). Acum, când se apropie de sfârşitul vieţii, ce sfat îi dă David fiului său?

Vorbind din bogata sa experienţă ca slujitor al lui Dumnezeu, David spune: „Fiul meu Solomon, cunoaşte-l pe Dumnezeul tatălui tău“. Evident, David nu-şi îndeamnă fiul să dobândească doar o anumită cunoştinţă despre Dumnezeu. Solomon deja îi slujeşte lui Iehova, Dumnezeul lui David. La această dată există aproximativ o treime din Scripturile ebraice, iar Solomon cu siguranţă ştie ce spun aceste scrieri sacre despre Dumnezeu. În opinia unui biblist, termenul ebraic tradus prin „a cunoaşte“ se poate referi la „a cunoaşte pe cineva în sensul cel mai profund“. Da, dorinţa lui David este ca fiul lui să cultive ceea ce el însuşi a preţuit toată viaţă: relaţii apropiate, personale cu Dumnezeu.

Aceste relaţii cu Dumnezeu trebuie să influenţeze fundamental gândirea lui Solomon şi modul lui de viaţă. Iată ce-i spune David fiului său în continuare: „Slujeşte-i [lui Dumnezeu] cu o inimă întreagă şi cu un suflet plin de bucurie“. * Să remarcăm că îndemnul de a-i sluji lui Dumnezeu este menţionat după îndemnul de a-l cunoaşte. Aşadar, când cineva ajunge să-l cunoască pe Dumnezeu cu adevărat se simte îmboldit să-i slujească. Însă aceasta nu înseamnă că îi poate sluji cu o inimă împărţită, adică în mod ipocrit, sau cu o inimă nehotărâtă, adică cu şovăire (Psalmii 12:2; 119:113). David îl roagă fierbinte pe fiul lui să-i slujească lui Dumnezeu din toată inima.

Dar de ce îl îndeamnă David pe fiul lui să-i slujească lui Dumnezeu cu o motivaţie corectă, fiind atent la modul lui de gândire? Deoarece „Iehova cercetează toate inimile şi observă orice înclinaţie a gândurilor“. Solomon nu trebuie să-i slujească lui Dumnezeu doar pentru a fi pe placul tatălui său. Dumnezeu îi caută pe cei care doresc sincer să-i slujească.

Va urma Solomon exemplul tatălui său, apropiindu-se de Iehova? Depinde numai de el. David îi spune: „Dacă-l vei căuta, se va lăsa găsit de tine, dar, dacă-l vei părăsi, te va respinge pentru totdeauna“. Da, Solomon poate cultiva relaţii strânse cu Dumnezeu, însă trebuie să depună eforturi asidue pentru a-l cunoaşte cu adevărat. *

Sfatul părintesc al lui David ne dă asigurarea că Iehova doreşte să ne apropiem de el. Acest lucru presupune ‘să-l căutăm’ făcând cercetări în Scripturi pentru a-l cunoaşte cât mai bine. Odată ce ajungem să-l cunoaştem ne vom simţi îndemnaţi să-i slujim din toată inima. O astfel de închinare doreşte Iehova de la slujitorii săi! Şi, de fapt, aceasta este închinarea care i se cuvine! (Matei 22:37)

[Note de subsol]

^ par. 4 Unele traduceri redau acest pasaj astfel: „Slujeşte-i din toată inima şi cu o minte receptivă“.

^ par. 6 Deşi la început Solomon a slujit cu o inimă întreagă, din nefericire n-a rămas fidel (1 Regi 11:4).